Un preşedinte american nu ajunge niciodată singur la conducerea ţării. El are în spate o armată de donatori, miliardari, oameni de afaceri şi companii care prin contribuţiile lor se asigură că au acces la cele mai înalte sfere ale puterii sau că interesele lor sunt promovate. Donald Trump îşi are şi el susţinătorii lui cu bani care, acum, când preşedintele este acuzat de atac asupra democraţiei, tac, scrie Bloomberg. Iar unele din companiile care i-au finanţat pe republicanii lui Trump în alegeri îşi retrag sprijinul financiar.

În timp ce Casa Albă este cuprinsă de haos, iar democraţii vorbesc despre punerea sub acuzare a lui Trump, puţini dintre miliardarii care au lăudat reducerile de taxe ale preşedintelui şi ascensiunea burselor de acţiuni din timpul mandatului acestuia găsesc ceva de spus despre ultimul scandal provocat de alesul lor - instigarea la insurecţie.

„Îmi pare rău, nu sunt disponibil acum“, a răspuns investitorul de risc Peter Thiel când a fost contactat de Bloomberg pentru a comenta situaţia creată de Trump. „Nu, mulţumesc“, a raspuns şi Thomas Peterffy, care controlează Interactive Brokers. Richard LeFrak, un magnat din imobiliare din New York, a transmis prin intermediul purtătorului de cuvânt că nu discută cu presa. Iar Andy Beal, un bancher miliardar din Texas, nu a putut comenta pentru că „nu ştie ce s-a întâmplat“, după cum a răspuns asistentul său. „Nu a fost acolo şi nu mai crede în ştirile presei mainstream.“ Doar câţiva din cei aproape 25 dintre cei mai bogaţi donatori ai lui Trump au răspuns cu declaraţii sau au refuzat să comenteze. Cei mai mulţi au preferat să nu răspundă. Niciunul nu a acceptat un interviu înregistrat.

Mulţi dintre superbogaţii Americii tind să-şi arate preferinţele politice mai degrabă prin contribuţii financiare decât prin cuvinte. Însă tăcerea finanţatorilor lui Trump a devenit neobişnuit de profundă după ce actul final al unei preşedinţii turbulente s-a transformat într-un măcel la Capitoliu, sediul Con-gresului SUA, care a zdrun­cinat întreaga lume. Săptămâna trecută, puţini dintre susţinătorii lui Trump au vorbit contra violenţelor. Printre aceştia se numără Stephen Schwarzman, fondatorul administratorului de investiţii Blackstone, unul dintre cei mai cunoscuţi din lume. Schwarzman a contribuit la încercarea de realegere a lui Trump cu mai mulţi bani decât oricine din lumea finanţelor.

„Insurecţia care a urmat comentariilor preşedintelui este strigătoare la cer şi o insultă la adresa valorilor democratice care ne sunt dragi nouă, americanilor“, a scris Schwarzman într-un comunicat. „Sunt şocat şi oripilat de încercarea acelei gloate de a ne submina constituţia.“ Ronald Lauder, miliardar, preşedintele producătorului de cosmetice Estee Lauder şi donator în campania lui Trump, a condamnat şi el violenţele şi vandalizarea „camerelor sacre ale Congresului“. El nu l-a pomenit însă pe Trump. Asociaţia Naţională a Manufacturierilor, prin CEO-ul Jay Timmons, i-a cerut vicepreşedintelui Mike Pence să ia în considerare invocarea Amendamentului 25, ceea ce ar putea însemna izgonirea lui Trump de la conducerea SUA înainte de 20 ianuarie, când se termină perioada de tranziţie.

La cererea de comantarii a Bloomberg nu a răspuns Harold Hamm, un baron al petrolului şi totodată confident al lui Trump. Tăcuţi au fost şi Richard şi Liz Uihlein, proprietarii firmei de logistică pentru companii Uline. În ultimii ani ei au finanţat cu zeci de milioane de dolari cauze republicane. Nici binecunoscutul manager de fonduri de hedging John Paulson nu a răspus, şi nici Charles Dolan, a cărui familie controlează companiile Madison Square Garden.

După atacurile de la Capitoliu, mai multe companii americane mari au anunţat că îşi suspendă contribuţiile către legiuitorii republicani pe care anterior i-au finanţat şi care acum au contestat victoria lui Joe Biden în alegerile pentru preşedinte, scrie Forbes. Marriott International, cel mai mare lanţ de hoteluri din lume, reţeaua de asigurări de sănătate Blue Cross Blue Shield şi băncile Commerce Bancshares şi Citibank au spus pentru ziarul politic Popular Information că vor opri finanţările către toţi membrii Congresului care s-au opus certificării votului Colegiului Electoral.

Pe lângă promisiunile de a suspenda pe perioadă nedeterminată donaţiile, Bank of America, Ford Motor şi AT&T au spus că vor lua în considerare evenimentele recente înainte de a face noi donaţii. CVS Health, Exxon Mobil, FexEx şi Target au spus că îşi vor revizui politica de donaţii. JPMorgan Chase şi Citigroup vor îngheţa temporar toate contribuţiile politice, atât pe cele către republicani, cât şi pe cele către democraţi, notează Deutsche Welle. JPMorgan, cea mai mare bancă din SUA, a donat în 2019-2020 politicienilor 900.000 de dolari, din care 60% s-au dus la republicani.

Preşedinţia lui Trump a fost bună pentru bogaţii Americii, însă există câţiva ale căror averi s-au remarcat prin creşteri: Jeff Bezos, CEO-ul Amazon, Elon Musk, CEO-ul Tesla, †Steve Ballmer, fost CEO la Microsoft, iar în prezent proprietarul echipei de baschet Los Angeles Clippers, şi Mark Zuckerberg, preşedintele Facebook. Dintre toţi, doar Musk a cochetat o vreme cu Trump. În general, coloşii din Silicon Valley l-au susţinut în ultima campanie electorală pe democratul Joe Biden sau au finanţat iniţiative democrate. De altfel, în ultimele zile Trump a fost scos de pe platformele de socializare americane.

Cei mai mari donatori ai campaniei Trump 2020 sunt Timothy Mellon, moştenitorul imperiului bancar Mellon şi proprietarul celei mai mari reţele feroviare locale din America de Nord Pan Am Railways; Kelcy Warren, preşedintele Energy Transfers, companie din Texas care deţine controversatul oleoduct Dakota Access Pipeline, pe care Biden l-ar putea închide; Geoffrey Palmer, magnat imobiliar ales de Trump să facă parte din Marile Grupuri Industriale Americane de Revitalizare Economică; Linda McMahon, cofondatoarea francizei World Wrestling Entertainment, potrvit Investopedia.