"E adevărat că domnul ministru (al Agriculturii, Daniel Constantin, n.r.) deţine o statistică a producţiei totale a României, numai că noi, agenţii economici, privim lucrurile astea prin recuperarea cheltuielii. Or, an de an, cheluielile cresc. Iar anul acesta procentul de recuperare este mult mai mic decât anul trecut. Şi atunci când noi vă dăm câte o ştire ne raportăm la situaţia financiară. Legat de irigaţii, nu aş vrea să ne întoarcem în urmă, dar pe timpul răposatului problema irigaţiilor era o problemă de CSAT. Nu poţi să stai indiferent în ceea ce priveşte alimentaţia poporului. În ultimii 25 de ani majoritatea guvernelor s-au străduit să distrugă acele sisteme de irigaţii, iar acum se fac eforturi foarte mari dând o cifră care să ne satisfacă în a pune pe picioare acel sistem de irigaţii, care ajunge la câteva zeci de miliarde, lucru care este imposibil pentru România", a declarat luni Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), după o întâlnire cu ministrul de resort, Daniel Constantin.

Baciu a spus că agricultorii aşteaptă să vadă ce se întâmplă în următoarele zile.

"Un lucru la care am găsit înţelegere la minister ca acea evaluare care se face în teren să se facă pe fermier şi nu cum era procedeul înainte, pentru o anumită zonă, într-un anumit procent, pentru că sunt situaţii diferite de la fermier la fermier, de la exploataţie la exploataţie. În situaţia aceasta poţi face şi o evaluare corectă a pierderilor pe care le-am avut. Ce-i drept nu ne mulţumeşte că durează. Şi noi avem nevoie de acele resurse. Nu ştim la ora aceasta la cât vor ajunge. Deci nu am putea spune că vom fi despăgubiţi cu 100, cu 200, cu 300 sau cu 1.000 de euro pe hectar. Nu ştim pentru nici nu s-a terminat evaluarea din teren, evaluare care, dacă vrei să o faci cât mai corectă, duce până la recoltare. E un lucru destul de complex", a completat Baciu.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, Emil Dumitru, a precizat că cele mai afectate sunt exploataţiile medii, pe care fermierii încearcă să le consolideze.

"Oricum, România şi fermierii români au un deficit de competitivitate raportându-ne la subvenţiile pe care le încasăm faţă de fermierii din UE. Cu siguranţă avem secetă în România. (...) Consumatorul probabil că va plăti un preţ mai mare, mă refer şi la ce înseamnă preţul de achiziţie pe care traderii din România îl lansează în piaţă astăzi pe ceea ce înseamnă producţia de culturi de porumb şi de floarea-soarelui. Eu sunt nemulţumit de modul în care funcţionează filierele de produs în România şi în care traderii, care deţin peste 51% din capacităţile de depozitare înţeleg să creeze un parteneriat cu fermierul şi să-şi împartă profitul pe filiera de produs. Nu am fost capabili în 25 de ani să reabilităm un sector de irigaţii în care se pare că am cheltuit undeva la 2,8 miliarde de euro şi dacă am fi ştiut să le cheltuim altfel ar fi arătat suprafaţa agricolă a României", a spus Dumitru.

Sistemul de irigaţii este distrus în proporţie de 90%, astfel că din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989 în prezent sunt utilizate doar 300.000 de hectare.

Preşedintele LAPAR declara pentru MEDIAFAX, la începutul lunii august, că seceta a afectat grav culturile agricole din acest an, a determinat producătorilor pierderi de peste 2 miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, şi va duce la majorarea preţurilor produselor româneşti, în perioada următoare.

Constantin a afirmat luni că autorităţile vor acorda diferenţiat despăgubirile specifice fermierilor mici şi fermierilor mari, pentru cei din urmă fiind nevoie de aprobarea Comisiei Europene.

El a afirmat că nu există o evaluare precisă a efectelor secetei în agricultură şi că, probabil, fiecare fermier înregistrează pierderi din cauza secetei la culturile de primăvară.