Compania Inedit Ltd. din Stefanesti, judetul Arges, pe care Eremia o conduce, produce alimente vegetariene pe baza de soia nemodificata genetic (non-MG). In Romania poate parea inca o ciudatenie, dar in Uniunea Europeana, 70% dintre cumparatori cauta in mod deliberat produsele non-OMG. Vegetarian el insusi, antreprenorul argesean isi plateste cu 20% in plus ambitia de a produce alimente din soia non-MG, intr-o Romanie in care peste 70% din productia de soia (adica circa 100 de mii de hectare din totalul de 123 de mii cultivate anul trecut) este estimata de International Service for Acquisition of Agri-Biotech Applications a fi modificata pentru a rezista erbicidului care omoara orice alta planta: Roundup. 

"Si asta ma costa in plus, pentru ca vreau eu nebunia asta", povesteste el pe un ton indarjit. Eremia plateste 500 de euro unui laborator autorizat din Belgrad pentru a testa fiecare lot de soia, la care se adauga costuri cu 30% mai mari pentru achizitionarea soiei conventionale de la un institut din Constanta.

Afacerea lui Eremia e, deocamdata, un exemplu de pionierat si voluntariat in Romania. In lipsa unor laboratoare in care organismele modificate genetic (OMG) sa fie depistate, legile moderne adoptate de Romania pentru urmarirea (trasabilitatea) si etichetarea OMG-urilor si a produselor ce contin OMG nu pot fi aplicate. Ca atare, nici un procesator nu a putut fi obligat sa-si sacrifice vanzarile de produse din soia modificata genetic pe altarul sinceritatii, etichetand produsul ca atare. In curand, insa, buzunarul lui Eremia nu va mai fi singurul care va simti schimbarile economice aduse de OMG. Ceea ce antreprenorul plateste acum de bunavoie, de dragul marketingului, ceilalti producatori de produse alimentare din soia vor plati de nevoie, dupa aderare. Cum asa?

Patru laboratoare autorizate pentru testarea OMG vor fi inaugurate in urmatorii ani. Iar existenta laboratoarelor va insemna, automat, ca agricultorii si procesatorii vor putea fi obligati sa respecte legile trasabilitatii si etichetarii. Desigur, va mai fi nevoie si de un corp de control - inexistent la ora actuala - care sa verifice sinceritatea producatorilor. Pana acum, declaratiile agricultorilor si ale procesatorilor n-au putut fi verificate de autoritati, facand ca aceste legi sa fie aplicate, in termeni eleganti, "pe sarite".

Ministerul Agriculturii (MAAP) spune ca va avea un laborator pentru seminte MG chiar de la anul, desi n-a primit inca de la experti nici macar evaluarea investitiei. "E un proiect PHARE, deci nu depinde totul de noi, dar cred ca la anul va functiona", spune Gheorghe Hedesan, seful Inspectiei Seminte din cadrul MAAP. Un alt laborator va fi infiintat la Timisoara, printr-un proiect finantat de Banca Mondiala, altul la Institutul de Bioresurse Alimentare, iar altuia i se pregateste inaugurarea la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala (IDSA) din cadrul Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

"IDSA dispune de toate facilitatile necesare activitatii de laborator", spune Nicolae Stefan, directorul institutului. Dar va fi autorizat doar cand personalul va primi instruire in laboratoarele comunitare acreditate. Acest proiect poate fi sustinut atat din fonduri publice, in cazul in care testarea OMG va fi un domeniu de interes national, cat si din fonduri particulare, in situatia in care comenzile pentru testari de OMG vor fi facute de companii private, a mai spus directorul.

Cu laboratoarele la indemana, va putea si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) sa-si faca datoria de a verifica afirmatiile inscrise pe etichete. Deocamdata, seful biroului de presa al institutiei, Robert Hart, nici nu a facut cunostinta cu notiunea de OMG: intrebat daca ANPC a intalnit produse pe a caror eticheta se garanteaza ca "soia nu este modificata genetic", Hart a raspuns telefonic revistei BUSINESS Magazin ca "de aceste E-uri se ocupa Ministerul Sanatatii". Apoi, informat tot telefonic despre diferenta, a trimis raspuns in scris ca "Nu am avut in ultimul an astfel de situatii depistate" si ca "masurile legale care pot fi fi luate sunt retragerea temporara de la comercializare sau amenda de 2 la 20 de milioane de lei", semnat Serviciul de Produse Alimentare.

Daca vor dori sa produca non-OMG, producatorii va trebui automat sa-si testeze marfa, suportand costul testarii si al etichetarii. Iar daca testele vor indica un procent mai mare de 0,9% OMG in continut, produsele vor fi etichetate drept produse ce contin OMG. Fara aceasta eticheta, producatorii alimentari care au in portofoliu produse din soia nu vor mai putea exporta, iar marfurile care vor ramane pe piata interna vor fi concurate de marfurile din UE, etichetate conform. Costurile cu testarea si etichetarea sunt mari, iar sustinatorii biotehnologiilor ofteaza la gandul avantajului economic astfel pierdut. Pretul unei testari intr-un laborator autorizat variaza de la un laborator la altul. Daca directorul IDSA estimeaza "costurile testarii unei probe" la 20-25 de euro, seful unui laborator autorizat din Novi Sad (Serbia) - Mirjana Milosevic -  spune ca pretul unei testari prin cea mai recomandata metoda (PCR) este de circa 100 de dolari. Iar alte estimari ajung chiar la cateva sute de dolari sau de euro. 

Sperietoarea cea mare a costurilor cu testarile ar putea fi insa pentru marii exportatori de OMG ai lumii precum SUA, Argentina, Canada sau Brazilia. Pentru ca in 2005 - 2007, semnatarii Protocolului de Biosecuritate de la Cartagena (100 de tari ratificatoare - printre care si Romania) vor reglementa comertul cu plante si seminte modificate genetic. In functie de deciziile pe care guvernele acestor tari le vor lua in legatura cu etichetarea si testarea, preturile pentru produsele reglementate de protocol - porumb, soia, rapita si seminte de bumbac - ar putea creste. Un studiu al profesorului de Agribusiness de la Universitatea Columbia din Missouri, Nicholas Kalaitzandonakes, releva ca daca toate cele 3.575 de cargouri de porumb pe care SUA si Argentina le exporta anual ar fi esantionate si testate doar o data la incarcare, costul total s-ar ridica la un milion de dolari. 

Daca exportatorii va trebui sa identifice si sa cuantifice diferitele varietati de porumb MG, dupa cum au propus unele tari ratificatoare, etichetarea si testarea doar a porumbului din cele doua tari s-a putea ridica la 4,4 milioane de dolari anual. Iar daca testele din tara de origine a marfii va trebui confirmate si in tara de destinatie, costurile de testare se vor dubla. Mai mult, exportatorii nu vor putea avea garantia confirmarii testelor de acasa, avand in vedere ca procedura de testare e statistica, bazata pe esantionare. In prezent, informeaza studiul publicat de International Food & Agricultural Trade Policy Council, costurile aditionale anuale pe care le platesc consumatorii din Japonia si Europa pentru a achizitiona soia si porumb non-OMG se apropie de 100 de milioane de dolari.

Pana acum, doar 19 tari au aprobat pentru import plantele si semintele modificate genetic. Si Romania va incepe sa aplice protocolul de la Cartagena din aceasta toamna, spune Adriana Baz, directorul Directiei pentru Biodiversitate si Biosecuritate din cadrul Ministerului Mediului (MMGA). Conform directorului, Romania are termen pana in decembrie sa reglementeze exporturile de plante si seminte MG. Dar aceasta masura nu va afecta prea mult economia romaneasca, cel putin deocamdata, spune Adriana Baz. Pentru ca Romania nu a exportat pana acum plante sau seminte MG, cel putin nu in mod oficial. Dimpotriva, anul trecut a importat circa 45.000 de tone de soia, conform Ministerului Agriculturii, pentru a completa productia interna de circa 300.000 de tone. Cele peste 500 de mii de hectare, pe care Romania le cultiva cu soia pana in 1989 si cu care ocupa locul intai european, s-au redus de patru ori in prezent, dar profitabilitatea acestei culturi face ca visul unor nostalgici ca Romania sa-si recastige locul fruntas in Europa sa nu para un scenariu prea indepartat.

"Prin potentialul agricol de care dispune, Romania poate deveni cel mai mare producator de soia din Europa", spune Constantin Sin, consilier in Ministerul Agriculturii. "Avand in vedere ca acelasi tip de soia MG cultivata in tara noastra este  aprobat in UE pentru import, nu vad de ce UE ar putea importa aceasta soia din America, si din Romania nu." Problema soiei MG in Romania ar putea insa veni din alta parte: daca UE nu aproba cultivarea acestei plante pana la aderarea Romaniei. Surse din Ministerul Agriculturii spun ca spera ca aprobarea sa vina in timp util, dar o strategie in ce priveste OMG-urile in Romania nu a fost inca elaborata.

"Nu am vazut inca o strategie, probabil ca de acum inainte se va face", spune Adriana Baz de la Ministerul Mediului. Directorul subliniaza insa ca strategia va trebui sa urmareasca interesele economice ale tarii. 
Parametrii in functie de care se va construi strategia sunt cel putin interesanti: pe harta Europei, Romania e ca o insula a deschiderii spre biotehnologia agricola in mijlocul unei mari de tari care nu mai stiu pe ce parte sa se intoarca pentru a se declara "zone libere de OMG". Majoritatea acestor tari nu au nici un interes economic in cultivarea OMG, insa votul lor este foarte important in adoptarea deciziilor in acest sens la nivelul Uniunii Europene, spune Sin de la Ministerul Agriculturii. 

Chiar daca nu are inca o strategie, Romania cultiva soia MG si are in curs de testare porumbul modificat genetic sa reziste la acelasi tip de erbicid Roundup, pe care il furnizeaza tot producatorii de seminte modificate genetic. Daca s-ar cultiva la scara comerciala, aceasta planta ar putea starni si mai multe controverse, pentru ca raspandirea ei se face prin polen, iar riscurile contaminarii culturilor non-OMG cu OMG cresc. In faza de cercetare, la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara, isi asteapta autorizatia pentru a fi testat in camp cartoful modificat genetic pentru a rezista la gandacul de Colorado. Gena "de interes" a cartofului a fost donata de compania Monsanto, cel mai mare producator de OMG din lume si promotorul acestora, iar proiectul este finantat de Banca Mondiala.

"Cum sa nu-mi para un proiect bun?", spunea Constantin Sin de la Ministerul Agriculturii, in pauza unui seminar pe tema OMG. Trei argumente "pentru" l-au convins pe consilier: cresterea productiei, renuntarea la tratamentele pentru combaterea gandacului si reducerea poluarii solului si a cartofilor cu pesticide.

Dumneavoastra cum preferati? Modificat genetic, dar fara pesticide? Nemodificat genetic, dar cu pesticide? Sau nemodificat genetic, fara pesticide, dar scump (agricultura ecologica)? Indiferent de raspunsul dumneavoastra, un lucru e cert: de vreme ce vreti sa stiti ce mancati, producatorii alimentari vor plati sa va informeze. Curand.