În cei cinci ani de la ultimul scrutin prezidenţial din Franţa, Uniunea Europeană s-a confruntat cu criza imigranţilor şi o ascensiune a populismului, ambele fenomene contribuind la votul britanicilor în favoarea ieşirii din UE.

Astfel, chestiunea viitorului Franţei în UE a avut un rol proeminent în cadrul platformelor electorale ale principalilor candidaţi.

Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), şi François Fillon, candidatul formaţiunii Republicanii (centru-dreapta), s-a declarat în mod constant în favoarea apartenenţa Franţei la UE şi zona euro.

Ambii candidaţi s-au întâlnit cu cancelarul german Angela Merkel în cursul campaniei.

Pe de altă parte, reprezentanţii celor două extreme pe eşichierul politic s-au poziţionat pe poziţii eurosceptice sau chiar eurofobe.

Jean-Luc Mélenchon, candidatul mişcării civice France Insoumise (Franţa Nesupusă, extremă-stânga), promite să renegocieze tratatele UE, în timp ce Marine Le Pen (extremă-dreapta) militează intens pentru părăsirea imediată a Uniunii Europene, citând modelul Brexit.

Deşi eurosceptici, cei doi candidaţi au opinii total opuse în ceea ce priveşte Uniunea Europeană. Le Pen militează pentru "suveranitate" economică, monetară şi teritorială, în timp ce Melenchon promite să pun capăt "coşmarului" unei Uniuni Europene care forţează statele membre să se supună "dictaturii băncilor" şi politicilor de austeritate.

Dacă Le Pen doreşte părăsirea Blocului comunitar cât mai rapid, Melenchon vrea renegocierea tratatelor UE, iar în caz de eşec, separarea unilaterală de Uniunea Europeană.