Aceste alegeri, care se desfăşoară timp de patru zile, în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE), ar putea conduce la obţinerea unor scoruri considerate istorice, în mai multe ţări-cheie, de către partide eurosceptice şi populiste.

Este cazul Marii Britanii şi Olandei, singurele ţări în care se votează joi. Secţiile de votare au fost deschise către ora 6.00 GMT (9.00, ora României) în Marea Britanie.

Europenii nu votează în aceeaşi zi în toate statele membre ME, dar rezultatele vor fi anunţate simultan, după închiderea secţiilor de votare în Italia, duminică, la ora 21.00 GMT (luni, 0.00, ora României).

Sondaje la ieşirea de la urne urmează să fie publicate în anumite state, ca Olanda.

"Cred că este foarte important să se voteze, deoarece eu, personal, cred într-o Europă unită", a declarat pentru AFP o funcţionară, Marja Bijleveld, în vârstă de 64 de ani, prima care a votat în Gara Haga. "Dacă eşti împotriva Europei înseamnă că nu dispui de informaţii bune", a apreciat ea.

"Eu cred în Europa, dar cred că de la Bruxelles vin prea multe reguli", a declarat Margreet de Jonge, în vârstă de 63 de ani, care s-a oprit, în drum spre serviciu, să voteze.

Partidul Libertăţii (PVV) al deputatului antiislam şi eurosceptic Geert Wilders se clasează pe primul loc în sondajele din Olanda, urmat de liberalii premierului Mark Rutte şi formaţiunea D66 (centru).

Wilders a încheiat o alianţă cu Frontul Naţional (FN) francez al lui Marine Le Pen la aceste alegeri.

El speră să ralieze şi alţi eurosceptici, ca britanicii din cadrul UKIP condus de Nigel Farage, după scrutin, pentru a forma o mişcare paneuropeană cu scopul să distrugă din interior "monstrul de la Bruxelles".