♦ Cifrele vehiculate, atât ca număr de persoane implicate în industrie - 400.000, cât şi ca număr de societăţi - 5.000, ridică semne de întrebare, cu atât mai mult cu cât instituţia admite public într-un răspuns trimis către ZF că nu există CAEN pentru aceste activităţi şi chiar „grupa CAEN din care face parte şi activitatea de videochat cuprinde o gamă mai largă de activităţi, care însă nu corespund sferei de interes a solicitării“. ♦ Şi dacă lucrurile ar sta cum spune şeful Fiscului (cifrele îi aparţin) ar însemna că statul chiar este în derivă pentu că tolerează o activitate vecină cu prostituţia.

Şeful ANAF, Lucian Heiuş, aruncă pe piaţă cifre care arată o industrie de videochat în plină expansiune, una în care există 5.000 de firme şi în care lucrează 400.000 de persoane, cifre care însă nu se văd în datele oficiale.

Ziarul Financiar a încercat să afle codurile CAEN în care s-ar încadra aceste companii şi clasificarea ocupaţiilor în care aceşti lucrători ar putea fi încadraţi, însă răspunsul ANAF nu a venit cu date care să facă lumină.

„În anul 2022, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au efectuat controale la cinci firme specializate în domeniul activităţii comerciale de videochat. (...)

De asemenea, vă informăm că în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) şi Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN) nu sunt evidenţiaţi distinct contribuabilii care desfăşoară activitate în domeniul precizat de dumneavoastră. Grupa CAEN din care face parte şi activitatea de videochat cuprinde o gamă mai largă de activităţi, care însă nu corespund sferei de interes a solicitării“, au transmis reprezentanţii ANAF.

Astfel, apar două mari scenarii despre activitatea acestei industrii în România. În primul scenariu, dacă în industria de videochat ar lucra 400.000 de persoane, aşa cum a spus Lucian Heiuş într-o discuţie la Digi24, ar însemna un nivel de 10% din numărul total de angajaţi din companiile din România.

În total, datele de la Registrul Comerţului arată un număr 4,1 milioane de angajaţi în companiile din România, astfel că cele 400.000 de persoane din industria de videochat ar reprezenta 10% din numărul total de angajaţi din companiile private din România, o industrie mai numeroasă şi mai puternică decât industria prelucrătoare şi chiar decât industria de IT.

Mai mult, top 1.000 cele mai mari companii lo­cale, care generează 50% din cifra de afaceri din eco­nomie (200 mld. euro anual) au în jur de 950.000 de oameni cărora le plătesc salarii lună de lună.

În scenariul al doilea, Heiuş nu se referă la cei 400.000 de oameni care lucrează în industria de videochat ca fiind angajaţi, ci îi numeşte persoane fizice. Astfel, dacă cei 400.000 de oameni din cele 5.0000 de companii numărate de şeful ANAF ar fi PFA-uri, numărul lor ar depăşi cifra totală la nivel de economie recunoscută de datele oficiale.

Astfel, Registrul Comerţului a numărat 283.589 de PFA-uri înregistrate în economia locală la finalul lunii martie a acestui an, astfel că cei 400.000 din videochat ar fi cu mult peste cifrele oficale.

„Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcţionează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei şi de acolo primesc bani. Aceşti bani intră prin bancă, îi putem urmări. Cred că avem peste 5.000 de societăţi, sunt discuţii că ar lucra ca persoane fizice peste 400.000 în această industrie, pentru că veniturile sunt mari“, este declaraţia exactă dată de Heiuş la Digi24.

În acest context, declaraţia şefului ANAF nu poate trece consemnată şi doar atât. Cifrele vehiculate, atât ca număr de persoane implicate în industrie - 400.000, cât şi ca număr de societăţi - 5.000, ridică semne de întrebare, cu atât mai mult cu cât instituţia admite public în răspunsul trimis către ZF că nu exista CAEN pentru aceste activităţi şi chiar „grupa CAEN din care face parte şi activitatea de videochat cuprinde o gamă mai largă de activităţi, care însă nu corespund sferei de interes a solicitării“.

Un exemplu de companie de astfel de companie este compania LTV Network SRL, care administra un studio de videochat cu modele feminine în zona Piaţa Iancului din Bucureşti sub brandul „Luxury Studio“.

Firma pentru care există date publice numai până la nivelul anului 2016 a declarat la Registrul Comerţului drept activitate principală consultanţa în tehnologia informaţiei - la fel ca subsidiarele giganţilor hi-tech IBM şi Microsoft.

Un alt exemplu este BSmart Studio Bucureşti, o companie din industria de videochat care este înregistrată cu numele de BSmart Online şi care are drept obiect de activitate înregistrat la Ministerul Finanţelor comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet.