Ei sunt chemaţi să spună "stop suprapopulării" de către Ecologie şi Populaţie (Ecopop), o organizaţie care se prezintă ca "nonpartizană" şi care vrea să limiteze soldul migratoriu anual al ţării la 0,2% din populaţie (aproximativ 16.000 de persoane) şi cere ca Elveţia să aloce 10% din fondurile de ajutorare pentru dezvoltare unor măsuri de control al naşterilor în partea de sud.

"În ritmul în care betonăm peisajul în prezent - 1,1 metri pe secundă -, în 2050, dacă nu facem nimic, vom avea betonate" toate regiunile nemuntoase din Elveţia, declară pentru AFP Anita Messere, membră a comitetului Ecopop.

Ea respinge acuzaţii de "xenofobie". "Nu este o problemă de alteritate, este o problemă de nunmăr (...). Poluăm toţi la fel, indiferent de naţionalitate. Ţine de nivelul de viaţă", a subliniat ea.

Mediile economice, toate partidele politice, Guvernul şi sindicatele s-au opus acestei iniţiative şi au denunţat un comitet "rasist". Inclusiv dreapta populistă (UDC), care se află la originea votului împotriva imigraţiei de la 9 februarie, consideră iniţiativa "excesivă". Toţi subliniază că funcţionarea economiei, în care unele sectoare au o treime străini, va fi grav afectată în cazul unei victorii.

- Populiştii, activi pe reţele de socializare

Puţini susţinători ai taberei "da" îndrăznesc să se exprime cu faţa descoperită. Tabăra "da este mai puternică pe reţelele de socializare", constată Claude Longchamp, care conduce Institutul de sondare gfs.bern. "Avem de-a face cu o nouă formă de populism, iar un nou lider nu mai este necesar", subliniază el.

"Suntem deja suficient de numeroşi. Trebuie să avem grijă de noi în loc să ne ocupăm de alţii", afirmă Luzi Hitz, în vârstă de 84 de ani, un fost cadru de conducere la Nestlé, mobilizat în media în apărarea ideii sale de Elveţie.

Alţii, ca Magrit Pfister, o interpretă pentru migranţi la Berna, consideră că nivelul de trai a fost afectat de creşterea imigraţiei. "Nu mai avem prosperitatea dinainte", spune ea cu regret, evocând perioada în care tatăl ei a putut să crească o familie de şase copii cu un singur salariu.

În schimb, în universităţi există temerea că, în cazul victoriei taberei "da", Uniunea Europeană (UE) va retrage Elveţia din sistemul de credite europene şi de programe de schimb. "O victorie ar trimite un semnal extrem de negativ", Elveţia "s-a decredibilizat deja destul de mult la ultimele scrutine", îşi exprimă îngrijorarea Cécile Genoud, o studentă la Relaţii Internaţionale.

Ultimul sondaj gfm.bern relevă o tendinţă clară în favoarea respingerii iniţiativei - 39% ar vota pentru, iar 56% împotrivă.

- Referendum pe tema anulării scutirilor fiscale acordate străinilor bogaţi

Şi alt vot provoacă dezbatere. Elveţienii, chemaţi pentru prima dată la nivel federal să se pronunţe în legătură cu suprimarea scutirilor fiscale acordate străinilor bogaţi, ar urma să respingă, potrivit sondajelor, şi această iniţiativă apărată de stânga.

Aceste scutiri vizează 5.729 de milionari străini care preferă să plătească impozite în valoare de un miliard de franci elveţieni (830 de milioane de euro) în Elveţia, în locul taxelor din ţările lor de origine.

Alegătorii ar urma să respingă şi o a treia iniţiativă - "Salvarea aurului Elveţiei" - care ar obliga Banca Naţională (BNS) să-şi păstreze 20% din rezerve în aur. În prezent, aurul reprezintă 7% din rezerve.

Această iniţiativă, denunţată de către BNS şi Guvern, este foarte urmărită de pieţele financiare, din cauza impactului pe care-l poate avea asupra preţului aurului pe piaţă.