♦ Numărul firmelor care au activităţi de import a crescut constant an de an ♦ Mai exact, în ultimii cinci ani numărul lor a crescut cumulat cu 22% ♦ În aceeaşi perioadă, numărul de companii care au operat exporturi a avansat şi el, însă cu doar 14% ♦ De multe ori, jucătorii care trimit produse peste graniţă sunt la rândul lor importatori ♦ Aceste date explică, încă o dată, de ce România a închis 2021 cu un deficit comercial record, de 23,7 mld. euro, cu 5,3 mld. euro peste nivelul din 2020.

În 2021, aproape 113.000 de firme din economie au avut activităţi de tip import, ceea ce înseamnă că una din sapte companii din România (cu bilanţ depus la Ministerul de Finanţe) a adus bunuri de peste hotare pe plan local, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor de la INS şi Registrul Comerţului.

Sunt incluse în această analiză toate entităţile juridice care operează importuri, fie că e vorba de un distribuitor de bunuri FMCG care nu are fabrică local şi care alimentează magazinele din România cu bunuri aduse din unităţile de producţie de pe alte pieţe, fie de un producător de maşini care are nevoie de componente care nu se realizează în România.

Tot în rândul importatorilor găsim şi marii jucători din energie, dar şi companiile farma care „vindecă“ pacienţii români cu medica­mente produse în alte ţări.

„În perioada următoare, toţi actorii din piaţă, în special autorităţile, au cel puţin două mari priorităţi - independenţa energetică şi asigurarea necesarului de alimente din producţia naţională. Pro­iectele de investiţii care au impact în aceste două direcţii au un foarte mare potenţial“, spune Ciprian Lăduncă, managing partner la LCL Advisory. Afirmaţiile sale vin în contextul în care România a înregistrat un deficit comercial de produse alimentare de 4,7 mld. euro în 2021, această categorie de produse fiind critică pentru o economie. Ultimii ani, marcaţi de pandemia de COVID-19 şi de războiul ruso-ucrainean de la graniţă, au arătat lumii cât de important este ca o ţară să aibă capacitatea de a-şi asigura hrana populaţiei şi totodată bunurile de strictă necesitate. Similar, problemele geopolitice ale lumii, acutizate în 2022, au demonstrat necesitatea independenţei energetice. În comparaţie cu alte state din regiune, România are un nivel relativ scăzut de importuri de energie: în 2021 ţara şi-a acoperit intern 35% din producţia de petrol, 60% din cea de carburanţi, 80% din gazul natural şi peste 95% din energia electrică, potrivit unei prezentări a OMV Petrom.

Totuşi, companii precum Rompetrol Rafinare şi OMV Petrom SA sunt printre cei mai mari zece importatori locali în 2021, arată datele INS. Clasamentul este condus de producătorul auto de la Mioveni, Automobile Dacia, urmat pe trei de grupul Ford, care deţine uzina la Craiova. Rompetrol Rafinare e pe doi. Între primii zece importatori se găsesc companii din producţia de componente auto (Star Assembly, Robert Bosch), din comerţul alimentar (Lidl), din farma (Sandoz) sau industria grea (Liberty Galaţi).

„Vremurile se schimbă, România este pe val, avem nevoie acum să construim strategii industriale şi priorităţi pentru domeniile care să aibă într-adevăr impact major în economie până în 2030. Numai astfel vom reversa trendul incredibil al deficitului de balanţă comercială, în opinia multora cel mai periculos şi de necontrolat dintre toate deficitele României“, spunea recent Dragoş Damian, CEO al producă­torului de medicamente Terapia Cluj. Afirmaţiile sale au venit în contextul în care investitorii pun pe harta României aproape 200 de proiecte, cu o valoare cumulată de 17 mld. lei (aproape 3,4 mld. euro), bani cu care antreprenorii români, dar mai ales giganţii străini vor să ridice fabrici, hoteluri şi clinici medicale, arată o analiză ZF făcută pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe. Aceste companii cer însă şi ajutoare de stat pentru a realiza investiţiile, unii jucători decretând că dezvoltarea se va realiza doar dacă guvernul le va oferi sprijin.

Dragoş Damian vorbeşte despre deficitul comercial al României ca fiind cel mai periculos. Cifrele îi dau dreptate. România a închis 2021 cu un deficit comercial record, de 23,7 mld. euro, cu 5,3 mld. euro peste nivelul din 2020. În acest an, situaţia se va înrăutăţi.

Diferenţa dintre exporturi şi importuri (deficitul comercial) ar putea ajunge la cel puţin 31 de miliarde de euro – un salt de 35% faţă de 2021, ţinând cont de datele publicate de INS după primele şase luni din an.

În timp ce multe ţări şi-au făcut din exporturi un motiv de mândrie naţională, în frunte cu Germania sau China, în cazul României, sunt puţine sectoare din economie care înregistrează excedent comercial. Mai exact, sunt puţine sectoare unde exporturile depăşesc importurile.

Chiar şi în industrii unde România este un nume important la nivel mondial, situaţia nu arată bine. Spre exemplu, în cazul vinului, exporturile sunt de trei ori mai mici decât importurile, deşi piaţa locală este unul dintre cei mai mari 15 producători din lume. În acest sector, România nu are o strategie care să o pună pe harta lumii, aşa că mulţi oameni nici măcar nu ştiu că există vin românesc.

În alte domenii, încet, dar sigur, importurile au depăşit exporturile. Este cazul pieţei de încălţăminte, unde România a fost şi rămâne în continuare un nume important la nivel mondial. Totuşi, valoarea exporturilor scade deja de mai mulţi ani, iar cea a importurilor creşte accelerat, astfel că în 2021 sectorul a intrat pentru prima dată pe deficit. Acestea sunt însă doar două exemple dintr-o plajă mult mai largă. Ele sunt însă evocatoare pentru o situaţie generală.

Numărul firmelor care au activităţi de import a crescut constant, an de an, începând cu 2017. Mai exact, în ultimii cinci ani, numărul lor a crescut cumulat cu 22%, până la 113.000. În aceeaşi perioadă, numărul de companii care au operat exporturi a avansat şi el, însă cu doar 14%. România nu are decât 25.770 de firme care operează exporturi, iar de multe ori, jucătorii care trimit produse peste graniţă sunt la rândul lor importatori.

Astfel, una din şapte firme a operat importuri în 2021, pe când doar una din 31 a realizat exporturi.

Aceste date explică, încă o dată, de ce România este o ţară ce se hrăneşte cu importuri.