"Pentru a stabili un echilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, apreciem că este necesară o soluţie legislativă prin care să se impună împărţirea riscurilor şi aplicarea principiului echităţii. Însă, până la implementarea soluţiilor legislative avem nevoie de măsuri imediate pentru a evita apariţia unor fenomene sociale grave", se arată într-un comunicat al ANPC.

Protecţia Consumatorilor consideră că este necesar să se prevadă măsuri clare pentru a-i sprijini pe consumatorii cu privire la conştientizarea riscului pe care şi-l asumă, precum şi cu privire la posibilitatea limitării expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.

"Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a întreprins toate demersurile necesare pentru a îndeplini rolul de mediator în relaţia dintre bănci si consumatori în contextul legislaţiei în vigoare. Însă, aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuală, cu o scădere nesemnificativă a costurilor pentru un număr mic de consumatori", afirmă în comunicat preşedintele ANPC, Marius Dunca.

Instituţia vrea să evite suportarea în totalitate a riscului de către clienţii băncilor.

"Întotdeauna se aduce în discuţie riscul financiar la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, faptul că vor pleca din ţară etc, niciodată nu se vorbeşte despre ce se întamplă cu consumatorii români şi familiile acestora - faptul că rămân fără locuinţă şi fără venituri, aceste cazuri neputând beneficia nici măcar de ajutor social din partea statului", precizează Dunca.

Astfel, ANPC solicită băncilor care au în portofolii credite în franci elveţieni să transmită concret ce soluţii au pentru clienţii care nu-mi mai pot plăti ratele lunare, în condiţiile în care aceştia au fost bun-platnici până la aprecierea bruscă a monedei elveţiene.

"Ne referim la soluţii care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluţii pe termen scurt. Ne dorim soluţii care să acopere o parte semnificativă a costurilor apărute în urma creşterii valorii CHF.

Creşterea valorii CHF are efecte imediate, efecte care aduc beneficii instituţiilor financiar bancare şi prejudicii consumatorilor, astfel că dorim găsirea de soluţii imediate din partea instituţiilor de creditare", se mai spune în comunicat.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

Din totalul debitorilor cu împrumuturi în CHF înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de reducere a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

Cursul francului elveţian anunţat de BNR a continuat să coboare şi joi şi a ajuns la 4,1522 lei/euro, consemnând astfel a opta scădere din ultimele nouă şedinţe, alimentată însă doar de deprecierea monedei elveţiene pe pieţele externe.

Referinţa pentru franc a coborât cu 0,2%, de la 4,1611 lei la 4,1522 lei. Cursul francului a scăzut miercuri cu 3 bani, după ce moneda elveţiană a urcat marţi şi a pus capăt astfel unei serii de şase şedinţe de declin.

Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

În prezent, francul se plasează cu 9,4% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 10,8% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.