Evoluţia pieţei imobiliare din cea de-a doua jumătate a anului 2014 demonstrează o tendinţă de stabilizare a preţurilor, valoarea locuinţelor poziţionându-se aproape de nivelul minim. Asistăm însă în această perioadă şi la situaţii pentru care preţul locuinţelor a înregistrat creşteri.

Pentru al optulea an consecutiv, Darian DRS SA, cel mai important jucător independent de pe piaţa de evaluări din România, lansează studiul „Analiza pieţei imobiliare" alături de “Indicele Imobiliar Darian”. Studiul cuprinde toate cele 40 de oraşe reşedinţă de judeţ şi municipiul Bucureşti şi analizează evoluţia pe fiecare sector al pieţei imobiliare. Este singura analiză cu acoperire naţională care ia în considerare preţurile de tranzacţionare.

Conform analizei de piaţă Darian, pe primul loc în clasamentul preţurilor medii de tranzacţionare la apartamentele vechi, se situează şi de această dată Capitala, cu o medie de 965 €/mp, urmată îndeaproape de Cluj-Napoca cu 932 €/mp, pe locul trei situându-se Timişoara cu 860 €/mp. Comparativ cu perioada de început a crizei, preţurile apartamentelor vechi la nivel naţional au scăzut cu aproximativ 40%.

“Această mică scădere a preţurilor s-a simţit extrem de puţin pe piaţa liberă, opinia agenţilor care acţionează pe piaţa rezidenţială fiind de stabilitate a preţurilor. Preţurile la nivel naţional au scăzut spectaculos de la mijlocul anului 2008 până azi. Pentru apartamentele vechi s-a înregistrat o scădere de aproximativ 40%”, a declarat Adrian Crivii, preşedintele companiei de consultanţă DARIAN.

În ceea ce priveşte apartamentele nou construite, media la nivel naţional pentru ultimele şase luni a fost de 776 €/ mp. Capitala a deţinut supremaţia şi în ceea ce priveşte preţurile apartamentelor noi, de aproximativ 1.137 €/mp - singurul oraş din România cu preţuri de peste 1.000 €/mp dar în scădere cu aproximativ 32% faţă de perioada de început a crizei. Pe locul doi se află Cluj Napoca, cu un preţ mediu de 982€/mp şi pe locul al treilea regăsim Iaşi, cu 963€/mp.

Preţurile medii de tranzacţionare aferente caselor au cunoscut o uşoară scădere, de aproximativ 0,17% la nivel naţional. În Bucureşti, preţul caselor a crescut cu 3,1%, până la valoarea de 1.070€/mp. Pe locul al doilea este Cluj Napoca, cu un preţ mediu de 870€/mp şi pe locul al treilea Constanţa, cu 838€/mp.

În ceea ce priveşte terenurile pentru dezvoltare, tranzacţii s-au intensificat în ultimele şase luni, în special în Bucureşti. Investiţiile realizate la nivel naţional în SII 2014 pentru acest segment al pieţei imobiliare au fost de aproximativ 300 milioane €. Spre deosebire de terenurile pentru dezvoltare, cele agricole au înregistrat o creştere a preţurilor de peste 50% de la începutul anului 2012. Este cea mai spectaculoasă apreciere dintre toate sectoarele pieţei imobiliare. În comparaţie cu perioada similară a anului trecut, preţurile s-au depreciat cu aproximativ 4% însă, faţă de anul 2008, preţurile au scăzut cu 63%.

Închirierea spaţiilor de birouri s-a intensificat în primul semestru din 2014. În SII 2014 s-au livrat aproape 65.000 mp de spaţii de birouri la nivel naţional, în creştere cu 12% faţă de primul semestrul al anului. Capitala conduce detaşat cu 79% dintre spaţiile de birouri livrate. La nivelul întregii ţări sunt în construcţie mai multe proiecte de birouri, care totalizează peste 190.000 mp. 54% dintre acestea urmează a se livra în Bucureşti şi 33% în Cluj-Napoca.

Sectorul spaţiilor comerciale a înregistrat o activitate în creştere în ultimul semestru al anului 2014, mai puţin intensă decât segmentul birourilor, dar peste segmentul industrial. Investitorii au acţionat cu prudenţă şi preferă achiziţia unor centre comerciale existente pe care să le extindă şi să le modernizeze, abandonând sau amânând dezvoltarea unor proiecte noi de centre comerciale în ţară.

Dintre sectoarele pieţei imobiliare, activitatea de închiriere a spaţiilor industriale este singura care a înregistrat o scădere în acest semestru. Trendul îl reprezintă renegocierile de contracte, pentru locaţiile existente, în vreme ce relocările şi închirierile de spaţii noi sunt mai slab reprezentate.