"Consider că sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea. Am experienţa, ideile, viziunea pentru ca PSD să nu pună mâna pe Preşedinţie. Cunosc dreapta românească, cunosc presa românească, modul în care se produc curente de opinie. Nu pot să nu ţin cont de aceste lucruri. Am tot ceea ce este necesar pentru această luptă, nu am timp să vindec resentimente. Conştient că este urgent ca unificarea dreptei să aibă loc, anunţ intenţia de a nu candida la Preşedinţia României!", scrie Antonescu pe Facebook.

"Am condus PNL vreme de 5 ani, o perioadă grea, care a adus foarte multe provocări. Cred că am realizat lucruri importante în această perioadă. În 2009, atunci când exista o coaliţie parlamentară mamut Băsescu-PD-PSD, PNL a asigurat funcţia Opoziţiei. Am decis ca în cazul în care PNL nu atinge pragul de 20% să demisionez pentru că această neatingere înseamnă nevoia unui nou lider. Am spus acest lucru şi l-am făcut. Am menţinut ca interimar Preşedinţia partidului pentru ca negocierile de aderare a PNL la PPE să fie finalizate şi să demarăm un proces de reconstrucţie a dreptei, în care PNL să fie lider de proiect", arată Antonescu.

PNL a obţinut la europarlamentare un scor de 15%, sub ţinta de 20-25% dată ca posibilă înainte de Antonescu. Ca atare, mai întâi vicepreşedintele Klaus Iohannis, apoi preşedintele Crin Antonescu şi-au anunţat demisiile. Congresul PNL, care va alege un nou şef al partidului şi un nou vicepreşedinte după demisia lui Crin Antonescu, respectiv a lui Klaus Iohannis, şi va împuternici noua conducere să negocieze cu PDL un candidat pentru prezidenţiale, va avea loc la finele lunii iunie.

Iohannis este, până acum, singurul penelist care şi-a anunţat candidatura pentru şefia partidului, o funcţie care îl situează în cea mai bună poziţie spre a fi nominalizat drept candidat comun al PNL şi PDL pentru alegerile prezidenţiale. În toate sondajele de opinie de până acum, Iohannis este creditat cu şanse mai mari decât Crin Antonescu în faţa lui Victor Ponta, în timp ce candidaţii sau potenţialii candidaţi ai altor partide de dreapta (Cătălin Predoiu, Mihai-Răzvan Ungureanu, Elena Udrea) au şanse mult mai mici.

Anunţul lui Antonescu vine la două zile după ce declarase la B1 TV că poate să fie candidat la preşedinţia României şi să câştige alegerile. "Sigur că pot fi candidat la preşedinţie, pot şi câştiga. Sigur că există în continuare posibilitatea Crin Antonescu - candidat la preşedinţie. În baza unei hotărâri în vigoare, sunt candidatul la preşedinţie al PSD şi al PNL, fostul USL", a spus atunci ex-liderul PNL.

În acelaşi timp, tot pe Facebook, Elena Udrea, membru al Partidului Mişcarea Populară, anunţă că orice participare a PMP la o alianţă a dreptei menită să-l învingă în alegerile prezidenţiale pe Victor Ponta nu se poate face în niciun caz prin "topire" (fuziunea sau absorbţia partidului în viitoarea alianţă PNL-PDL ori într-unul dintre aceste partide), ci doar pe cont propriu: "PMP este un proiect politic independent şi de sine stătător care doreşte continuarea procesului de reformă şi modernizare a României început de Preşedintele Traian Băsescu în 2004. Dintr-o asemenea perspectivă, nu se poate vorbi despre posibilitatea unei "topiri" în PNL sau în PDL. Deci, participarea noastră la proiectul unitar nu va însemna o fuziune cu vreunul dintre cele două partide".

În acelaşi timp, Udrea pune condiţii pentru participarea PMP la o astfel de alianţă a dreptei. "Partidul Mişcarea Populară doreşte să participe la un proiect unitar de centru-dreapta care să propună un candidat în stare să-l învingă la prezidenţialele din această toamnă pe Victor Ponta şi să oprească baronizarea şi pesedizarea României. Acest lucru va fi posibil în măsura în care şi celelalte partide de pe zona de dreapta a eşichierului politic vor accepta ca principii fundamentale independenţa Justiţiei, lupta împotriva corupţiei, garantarea statului de drept, o linie politică pro-occidentală, continuarea procesului de integrare europeană şi depolitizarea instituţiilor statului", notează Udrea.

PMP a obţinut la europarlamentare 6,21% din voturi. PNL şi PDL, care doresc să formeze până la alegeri o alianţă electorală spre a susţine un candidat comun contra candidatului PSD-PC-UNPR, au obţinut 15%, respectiv 12,23%.