La mijloc a fost doar o greseala de comunicare, argumenteaza acum, dupa incheierea crizei, Boris Schneider, directorul general al Asirom. "Am intarziat cu transmiterea unor date catre CSA (Comisia de Supraveghere a Asigurarilor - n.red.)", explica el motivul pentru care CSA a trecut, recent, si Asirom "in carantina" unui plan de redresare financiara, impus nu cu multa vreme in urma si altor companii de profil, Ardaf si Asiban. Vestea ca o a treia companie de asigurari se afla in dificultate a creat valva in piata, insa la scurta vreme oficialii Asirom (si respectiv ai CSA) au lamurit lucrurile. Dupa transmiterea datelor solicitate de catre autoritatea de reglementare a pietei, confuzia s-a lamurit, iar "CSA a vazut ca indicatorii de solvabilitate erau in regula si a inchis procedura de redresare", incheie Schneider.

O stare mai generala de confuzie greveaza insa intreaga evolutie a companiei al carei nume echivala pana in urma cu 15 ani cu notiunea de asigurare. Daca pana in urma cu zece ani Asirom se putea lauda ca detine mai bine de jumatate din piata asigurarilor, concurenta din ce in ce mai puternica, strategia uneori tremurata, schimbarile dese de management si, mai nou, conflictele intre actionari au diminuat forta companiei. Asa se face ca, dupa primele noua luni, Asirom avea doar putin peste 10% din piata asigurarilor. 

"Ne intereseaza profitul, nu daca suntem pe locul unu sau doi", sustine insa Boris Schneider, actualul director general al companiei, ce ocupa aceasta functie din iunie 2005. Schneider a venit la Asirom intr-un an in care compania mai schimbase patru structuri de conducere, la carma stand mai intai actualul presedinte al CSA, Angela Toncescu, ulterior Catalin Stroe, britanicul Fred Heath si Ion Bratulescu.

La mai bine de un an de la preluarea functiei, austriacul Schneider spune ca, dupa o perioada de reducere a costurilor, se asteapta la o rentabilitate mai mare. Rezultatele dupa primele luni nu-l sustin insa intru totul: declinul cotei de piata la noua luni a continuat, iar primele brute subscrise au stagnat la 134 mil. euro. Schneider bifeaza insa si reusite: dupa noua luni, profitul net a fost de peste 280.000 de euro, fata de o pierdere de 2,35 mil. euro in perioada similara a lui 2005.

In lupta cu nume mari, precum Allianz-Tiriac (actualul lider), Omniasig sau ING Asigurari, Asirom isi defineste acum o strategie de recucerire a pietei pe toate segmentele.

Dar perspectiva pozitiva se schimba cand vine vorba despre relatiile intre actionari. Asirom a resimtit in ultima perioada mai multe conflicte intre actionarul cu pozitie de control - Ioan Niculae, care detine prin Interagro 50% din actiuni - respectiv fondurile de investitii Broadhurst Investments Ltd., cu circa 15%, si QVT Fund, cu 12%. Conflictul dintre Niculae si fonduri a pornit de la intentia primului de delistare a societatii de pe piata Rasdaq, tranzactionarea titlurilor fiind stopata din luna aprilie a acestui an. Delistarea Asirom a fost contestata mai ales de reprezentantii QVT Fund si Broadhurst, in conditiile in care pretul oferit era de 0,34 lei pentru o actiune, jumatate fata de cel de pe Bursa.

Disputa s-a accentuat dupa intentia lui Niculae de a prelua portofoliul Asirom-Concordia (controlata de Asirom). O decizie in acest sens ar putea fi adoptata in data de 14 decembrie. Dezbinarile intre actionari nu au ramas fara urmari: intentia AGA de majorare a capitalului social cu 43 mil. euro din luna ianuarie a acestui an a ajuns sa fie blocata in instanta de QVT Fund. "Desi am solicitat in nenumarate randuri institutiilor statului roman sa aplice legea, acestea au refuzat", e punctul de vedere oferit BUSINESS Magazin de catre reprezentantii Interagro, care acuza QVT Fund de o achizitie ilegala. Afirmatie contestata insa de Angelo Moskov, managerul QVT, care sustine ca fondul a cumparat de pe Bursa printr-o tranzactie legala.

Discutiile in contradictoriu nu se opresc insa aici: pe 4 decembrie va fi luata in discutie o noua majorare de capital, de 13 mil. euro, insa Moskov spune deja ca nu agreeaza ideea. "Orice majorare de capital trebuie acceptata doar in situatia in care actionarii minoritari sunt reprezentati in board", argumenteaza el. Lucru pe care Asirom l-a respins pana acum, dupa cum sustine reprezentantul QVT. Majorarea de capital in disputa face parte din planul in urma caruia s-au inchis procedurile de redresare impuse de CSA.

Greu de anticipat cum vor lua sfarsit toate aceste dispute, cu atat mai mult cu cat actionarul majoritar nu vrea sa vanda. Mai mult, sustine ca un actionar care urmareste "cu consecventa cresterea capitalului se gandeste la dezvoltarea pe termen lung a societatii si nu la vanzarea ei". La fel de adevarat insa, o prajitura apetisanta se vinde mai bine decat una necrescuta, nu?