„În câteva zile, se împlinesc 5 ani şi jumătate de la producerea incendiului din clubul Colectiv, cauzat de corupţie, nerespectarea legii, incompetenţă şi nepăsare. De 5 ani şi aproape 6 luni, noi, supravieţuitorii, familiile noastre şi familiile celor care au pierit în urma incendiului – prietenii noştri dragi – aşteptăm ca Justiţia din România să facă dreptate. Pentru reprezentanţii sistemului judiciar, dosarul Colectiv este nimic mai mult decât un caz complicat, cu înrâuriri incomode, a cărui componenţă politică jenează şi influenţează deopotrivă. Pentru noi, însă, este tragedia care ne-a distrus vieţile, oroarea care ne-a răpit persoanele iubite de lângă noi şi supliciul care ne-a mutilat trupurile şi sufletele dincolo de recunoaştere, transformându-ne în veşnici pacienţi. Pentru părinţi, este groaza indescriptibilă care i-a făcut orfani de copii şi i-a aruncat într-un doliu perpetuu, imposibil de depăşit”, scriu cei din Asociaţia Colectiv GTG 3010.

Aceştia spun că în fiecare an şi-au pus nădejdea în justiţie, sperând ca printr-o înfăptuire corectă a acesteia, pentru a izbuti, astfel, să obţină „un crâmpei de alinare”.

„O rezolvare cinstită a cazului, ne-am spus în toată această vreme, ne-ar reda încrederea în România şi ar face ca moartea celor dragi să reprezinte mai mult decât 65 de răni nevindecate, arse pe trupul înţesat de tragedii al acestei ţări. Ne-am agăţat, unii cu disperare, de speranţa că dreptatea va triumfa şi astfel ne va elibera de o parte din suferinţa, disperarea şi ura pe care le simţim, ajutându-ne să aruncăm, în sfârşit, un pic de ţărână peste mormintele celor pierduţi şi să ne continuăm, atât cât este omeneşte posibil, vieţile”, spun ei.

În schimb, după 5 ani şi jumătate de chinuri atât fizice, cât şi sufleteşti, supravieţuitorii şi familiile victimelor incendiului din clubul Colectiv au aflat din documentele emise după termenele apelului, că se ia în mod serios în considerare schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor inculpaţilor.

„Dacă s-ar înfăptui (acest lucru - n.r.), ar putea duce la absolvirea acestora de o parte din vină şi la <îndulcirea> până la derizoriu a pedepselor acordate”, spun ei, transmiţând un extras din actul de încheiere a şedinţei de judecată din data de 14 aprilie 2021: „În continuare, Curtea învederează reprezentanţilor Ministerului Public şi tuturor părţilor faptul că la termenul următor vor fi puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice: Pentru inculpaţii Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminiţa Larisa, Radu Antonina şi Matei George Petrică, va fi pusă în discuţie înlăturarea art. 309 C.pen., respectiv consecinţele deosebit de grave. De asemenea, pentru inculpaţii Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminiţa Larisa şi Moţoc Sandra Ramona, va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Popescu Cristian Victor Piedone şi Iofciu Aurelia să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni. În ceea ce priveşte înlăturarea art. 309 C.pen., Curtea pune în vedere că dezbaterile de la termenul următor să vizeze şi împrejurarea, dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane, sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată. Pentru Niţă Daniela Ioana, în legătură cu infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 alin.1 C.pen., pentru acurateţe juridică, raportat la modul în care este descrisă această infracţiune, Curtea va pune în discuţie reţinerea formei de participaţie a instigării, în locul autoratului”.

Membrii Asociaţiei Colectiv GTG 3010 spun că au luat la cunoştinţă „cu deznădejde şi tristeţe” aceste evoluţii noi în cazul „Colectiv” şi trag un semnal de alarmă cu privire la repercusiunile deosebit de grave pe care le-ar putea avea adoptarea schimbărilor de încadrare juridică, propuse spre discuţie de către Curte.

„În această situaţie, inculpaţii s-ar putea alege cu pedepse mici, nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România, arătând că nici în cazuri tragice în care vinovăţia este evidentă, precum Colectiv, judecata nu pare să se facă pe măsura severităţii infracţiunii, ci pe baza împingerii la extrem a legislaţiei, cu scopul de a menaja, probabil, inculpaţii şi nicidecum de a face dreptate. O asemenea decizie de schimbare a încadrării juridice a faptelor inculpaţilor întru reducerea pedepselor acestora, nu ne-ar afecta doar pe noi, în calitate de părţi în acest proces, ci s-ar răsfrânge asupra tuturor actelor de justiţie din România. Ar semnala că, indiferent cât de grave sunt faptele şi urmările acestora, pedeapsa, în loc să fie exemplară şi să descurajeze încălcarea legii, este doar o formalitate”, spun ei.