Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a participat, miercuri, la lansarea volumului "Romania and the International Court of Justice", pe care l-a coordonat, enumerând lecţiile pe care le-a învăţat în urma procesului de la Haga împotriva Ucrainei.

"Am învăţat faptul că avem nevoie ca naţiune de proiecte de coeziune, de proiecte care să ne unească în construcţie, şi nu în autodistrugere fragmentară. Dacă procesul de la Haga a fost un astfel de proiect, atunci înseamnă că putem găsi şi alte astfel de proiecte şi merită să le căutăm, pentru că astfel de proiecte ne vor ajuta să ne recăpătăm încrederea în noi şi în capacitatea forţelor noastre ca naţiune", a spus Aurescu.

"Am învăţat şi că putem să învingem acel sentiment mioritic al faptului că noi credem că destinul nostru este nefericit, nefast, că suntem mereu nedreptăţiţi, deşi avem dreptate. Acest sentiment nu este decât o iluzie păguboasă, chiar dacă încă mai este undeva cuibărit în mentalul nostru colectiv", a mai spus ministru de Externe.

Şeful diplomaţiei a mai explicat că în urma procesului de la Haga românii au învăţat că îşi pot apăra "interesele de stat cu capul sus, fără prejudecăţi false de inferioritate", precum şi faptul că "munca profesionistă, serioasă, efortul onest nu sunt slăbiciuni, ci reprezintă atuuri puternice care pot să aducă rezultate solide şi serioase".

Totodată, Bogdan Aurescu a declarat că "acest rezultat excepţional pentru România a fost produsul diplomaţiei românie ca instituţie" şi că fără diplomaţii români câştigarea procesului nu ar fi fost posibilă. "Acest lucru nu trebuie uitat, mai ales în contextul în care astăzi buna credinţă şi profesionalismul diplomaţilor români este pus sub semnul întrebării", a punctat el.

Pe de altă parte, ministrul de Externe a subliniat faptul că procesul de la Haga este "proba cea mai bună a faptului că soluţionarea diferendelor pe cale paşnică, prin mijloace jurisdicţionale cum este Curtea Internaţională de Justiţie, cum este recursul la un tribunal arbitral, rezolvă diferendele dintre state, chiar cele mai complicate diferende şi clarifică agenda politică şi practic ne lasă să ne dezvoltăm relaţiile pe mai departe".

"Procesul cu Ucraina în faţa CIJ, la capătul unor negocieri care au durat 42 de ani, a reprezentant până la urmă o modalitate de a rezolva o problemă complicată în relaţiile dintre cele două state, de a oferi un model regional de soluţionare a diferendelor într-o regiune care este complicată şi care nu duce lipsă de conflicte, dimpotrivă, observăm că se adună tot mai multe astfel de probleme în regiunea noastră şi care arată că, după ce acest proces a fost rezolvat, după ce instanţa şi-a spus cuvântul, relaţiile dintre cele două state intră pe făgaşul normal", a afirmat Bogdan Aurescu.

La lansarea volumului dedicat procesului de la Haga au luat parte mai multe ambasadori, printre care cel al Ucrainei, Teofil Bauer, şi al R. Moldova, Iurie Reniţă.

Pe 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a pronunţat cea de-a o suta hotărâre a sa, respectiv decizia în procesul intentat de România Ucrainei, în 2004, privind delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră. Instanţa a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina. Potrivit declaraţiilor făcute la acel moment, zona care a revenit României conţinea circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol.