Antreprenorul Horia Cardoş a dezvoltat afacerea Agroland, cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri. Acum timişoreanul investeşte în jur de 10 milioane de lei pentru a dezvolta o reţea de fermieri crescători de păsări în sistem neindustrial. Cardoş este astfel singurul antreprenor care face trecerea din partea de distribuţie şi comerţ către producţia agricolă.

1 DECEMBRIE ESTE O DATĂ CU SEMNIFICAŢIE PENTRU ROMÂNI. PENTRU ANTREPRENORUL HORIA CARDOŞ ARE O VALENŢĂ ÎN PLUS: ESTE DATA LA CARE SE VA DA STARTUL PROIECTULUI PILOT, ÎNTR-O FERMĂ DIN CARAŞ, PENTRU CREŞTEREA TRADIŢIONALĂ A PUILOR. Concret, este o încercare de a replica modelul puilor crescuţi la curte, care vor fi vânduţi sub marca Puiul Rustic, dar cu reguli stricte şi în număr mai mare. Pentru acest tip de pui durata de creştere este de minimum 63 de zile, spre deosebire de puii industriali, care cresc în jumătate din acest interval (32-33 de zile). În plus, şi spaţiile necesare sunt mai largi decât în cazul marilor producători; în crescătoriile pe care le va întemeia Agroland densitatea puilor va fi mai mică: 11 pui pe metrul pătrat, faţă de 16-22 de pui pe metrul pătrat în cazul păsărilor crescute industrial.

În cazul acestor mici crescătorii păsările sunt scoase în exteriorul adăpostului, pe un teren care trebuie să fie de câteva ori mai mare decât spaţiul interior, astfel încât să fie câte un metru pătrat pentru fiecare pasăre.

Ideea afacerii, ca şi altele pe care le-a pus deja în practică, vine dintr-o necesitate, spune Cardoş: ”Vreau pentru mine şi familia mea un produs de calitate. Suntem în poziţia în care putem integra un asemenea proiect în afaceri, spune Cardoş„. Firma are toate verigile lanţului – de la parteneriate cu fermieri, acces la furaje, utilaje pentru utilarea fermelor, posibilitatea de abatorizare şi desfacere a mărfurilor. ”Avem şi forţa financiară necesară acestui proiect."

Antreprenorul se aştepta ca acest proiect să demareze în vară, dar spune că au existat mai mulţi factori care au adus amânări, un exemplu fiind alegerea tehnologiei. Cardoş spune că în iunie a fost în Franţa, a văzut cum sunt crescuţi puii La Belle Rouge, crescuţi în acest sistem de circa 40 de ani, şi s-a inspirat în stabilirea felului în care poate structura acest proiect.

Agroland vrea ca în acest proiect să fie implicaţi 100 de fermieri, care să aibă 4-5.000 de păsări pe fiecare serie de nouă săptămâni. ”Sunt ferme într-adevăr mici, iar gradul de interes a fost foarte mare. ntre 50 şi 100 de fermieri şi-au declarat interesul ferm, dar nu am vrut să deschidem larg porţile." Antreprenorul vrea să aplice mai întâi reţeta pe ferma de test; în plus, nici perioada de iarnă nu este foarte potrivită pentru ca puii să fie scoşi în exterior. n program vor fi incluşi fermieri din preajma reţelei Agroland, care acoperă întreaga ţară cu cele 200 de magazine. ”La un moment dat va trebui să alegem noi dintre cei care şi-au declarat interesul, nu va trebui să căutăm noi parteneri." n această ecuaţie, Agroland pune la dispoziţie puii de o zi, furajele, asistenţa sanitar-veterinară, care în bani înseamnă în jur de 100.000 de lei pentru fiecare fermă. ”Nu este o investiţie, ci vorbim de imobilizarea banilor în produse." Finanţarea, care pentru 100 de ferme se va plasa la circa 10 milioane de lei, este realizată din surse proprii, furnizori şi surse bancare, fiecare în proporţie de o treime. Iar pe fermieri îi va costa, conform calculelor lui Horia Cardoş, între 5.000 şi 8.000 de euro pentru o fermă cu un adăpost de circa 400 mp şi 2.500-3.000 mp teren în exterior. ”Preferabil ar fi să fie fermieri care au deja adăposturile, terenul şi în aceste condiţii trebuie să le furnizăm doar echipamentul, care este asemănător cu cel din fermele industriale şi asigură hrănirea, adăparea şi ventilaţia în adăpost. Echipamentul îl asigurăm tot noi şi putem să asigurăm şi o schemă de finanţare, să plătească chiar din venitul lor."

Pentru început, compania va lucra doar cu partenerii care operează magazine sub franciza Agroland, ”pentru că vom face, cu siguranţă, mici greşeli până vom pune la punct tot procesul„. Profilul fermierului ar trebui să fie, în opinia antreprenorului, o familie tânără, fără experienţă: ”Tot ce are nevoie să înveţe va afla de la noi. Nu vrem fermieri care să ne spună: «Lasă-mă, nu mă învăţa tu, că ştiu eu mai bine»". În opinia timişoreanului, o astfel de fermă este foarte uşor de administrat, astfel încât o familie s-ar putea ocupa nu numai de una, ci chiar de până la trei ferme de acest fel; ”fiind semiautomatizate, nu au nevoie să angajeze pe cineva".

La un moment dat, estimează Cardoş, aceste proiecte vor deveni finanţabile prin proiecte europene, dar nu este dispus să mai aştepte şi preferă să investească propriii bani şi cei din credite. ”Urmează şi alte dezvoltări, dincolo de cei 100 de fermieri, pentru că vrem să intrăm şi pe alte specii, nu numai pui de găină." Este vorba despre raţe, bibilici şi gâşte, iar popularea fermelor cu aceste tipuri de păsări ar urma să înceapă în 2015.

Antreprenorul a constatat că astfel de carne se vinde şi acum; ”cred că aproape fiecare magazin al reţelei Agroland lucrează cu cel puţin un fermier care creşte 50-100 de păsări, le abatorizează de capul lui şi vinde în cercul de cunoştinţe„.

Nu numai consumatorii finali au dat semnale de interes, ci şi comercianţii. ”Există un interes neascuns din partea tuturor retailerilor mari de acest tip de produse, nu numai de pui. Un produs crescut în România, la sat, în mod tradiţional„, spune Rino Tizzanini, care este din aprilie directorul general al Agroland. Italianul are o experienţă de peste 30 de ani în retail, iar în România a lucrat pentru retailerii Spar şi Interex. Dezvoltarea reţelei de magazine şi negocierile cu retailerii pentru Puiul Rustic sunt principalele preocupări ale lui Rino Tizzanini.