"Cel mai important aspect al acestei legi (...) este că pune la dispoziţia consumatorului, persoanei fizice, care de regulă este foarte slab şi nebăgat în seamă, <<un levier>>, un mijloc de a determina banca să negocieze, lucru pe care banca nu îl face în momentul de faţă, pentru că acest comportament a fost andosat de BNR", a declarat avocatul Gheorghe Piperea, într-o conferinţă de presă, la care a participat alături de iniţiatorul proiectului de lege deputatul PNL Daniel Zamfir.

La rândul său, iniţiatorul proiectului de lege deputatul PNL Daniel Zamfir a explicat că legea dării în plată se aplică contractelor de credit aflate în derulare, cât şi contractelor încheiate după această dată, iar cei care au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea plăti creditul la bancă trebuie să notifice banca de acest lucru în termen de 15 zile.

Potrivit legii, în situaţia în care banca nu ar fi de acord să primească imobilul debitorului pentru stingerea creanţei, debitorul poate da în judecată banca, obligând-o să preia bunul în proprietate, prilej cu care este stinsă creanţa şi se suspendă orice procedură de executare.

Proiectul de lege care va merge la promulgare nu face referire doar la creditele ipotecare, ci la orice garanţie pe care debitorul a constituit-o pentru orice fel de credit, inclusiv pentru credite de nevoi personale cu garanţie imobiliară, precum şi pentru "toate denumirile care sunt utilizate în contractele sau în practica bancară", a explicat avocatul Gheorghe Piperea.

Întrebat de ce nu s-a aşteptat ca legea falimentului personal să devină aplicabilă, Gheorghe Piperea a susţinut că legea falimentului personal va fi nefuncţională cel puţin încă un an de zile pentru că nu are norme metodologice, în timp ce "legea dării în plată nu are nevoie de norme metodologice, putând fi aplicată imediat la 15 zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial".

Avocatul a mai explicat şi că reglementările celor două legi nu se suprapun, iar necesitatea adoptării legii care permite stingerea creanţei prin cedarea imobilului către bancă este justificată de situaţia dificilă în care se află sute de mii de oameni care nu mai puteau aştepa mai bine de un an pentru a beneficia de reglementările aduse de legea falimentului personal.

Gheorghe Pierea a mai spus că legea dării în plată se referă la situaţiile dovedite în care consumatorii sunt captivi băncilor, afirmând că "a cumpăra o casă nu este un joc de pocker", iar situaţia dificilă în care se află 1/3 dintre debitori este cauzată de decizia pe care un număr de 9 bănci au luat-o în anii 2007-2008 "care pentru a-şi extinde, în continuare afacerile, s-au dus către o nişă de persoane cu venituri foarte reduse care conform statisticii nu aveau cum să îşi plătească aceste credite".

Întrebat cum va afecta această lege derularea programului Prima Casă, Gheorghe Piperea a susţinut că statul român va beneficia de această lege pentru că acesta prevede nu numai stingerea datoriei debitorului, ci este şi a garantului.

"Jumătate din creditul oferit prin programul Prima Casă este garantat cu casa cumpărată şi cu veniturile viitoare ale debitorului, jumătate este garantat de stat. Proiectul acesta de lege spune că dacă nu mai poţi să îţi plăteşti această datorie te duci la bancă şi oferi aeastă casă pentru a stinge datoria. Legea spune că datoria care se stinge nu este numai a debitorului, ci este şi a garantului. Deci, statul român va câştiga din această lege pentru a disponibiliza acei bani , banii nu vor mai fi blocaţi acolo pentru acele garanţii", a spus avocatul Piperea.

Avocatul Piperea a susţinut că în situaţia în care legea dării în plată va fi atacată la CCR nu există suficiente motive pentru a declara această lege neconstituţională, afirmând că "totul este făcut în aşa fel încât CCR să nu aibă niciun fel de obiecţie, ba mai mult, CCR nu doar că trebuie să respecte Constituţia, dar trebuie să respecte şi deciziile Curţii de Justiţie a UE şi directivele care toate sunt în sprijinul acestei legi".

Cât priveşte posibilitatea ca debitorii care vor apela la această lege să fie înscrişi pe o "listă neagră" care să le îngreuneze demersurile pentru contractarea altor credite, în viitor, Piperea a afirmat că aceasta ar fi o formă de "şantaj soft" practicată de bănci, care va face ca "prada" băncilor să se reducă o treime.

"Vorbim despre o treime din totalul debitorilor la bănci, 950.000 de mii de persoane care sunt în default, conform Biroului de Credit, înseamnă 1/3 din totalul debitorilor. Dacă vor pune în aplicare acest şantaj soft, prada se va reduce cu o treime şi atunci vor trebui să se înghită între ei, probabil se vor întâmpla şi nişte lucruri interesante pe piaţa fuziunilor de bănci", a apreciat Piperea.

Piperea a mai explicat şi că scumpirea creditelor nu poate să rezulte exclusiv din creşterea avansului plătit de debitor, aşa cum s-a speculat la momentul adoptării legii în Parlament.

"Scumpirea creditelor nu poate să rezulte exclusiv din creşterea avansului. Trebuie ca avansul să se aplice la preţul actual al imobilului. Dacă un imobil costă 100.000 de euro, după aplicarea legii va scădea probabil la 30.000 de euro, valoarea lui de piaţă. Şi atunci 50% din 100.000 de euro este scump, dar 50% din 30.000 de euro nu mai este aşa de scump", a spus avocatul

Potrivit acestuia, legea dării în plată nu îşi propune să creeze "un aflux enorm de transferuri de proprietate, îşi propune să creeze un levier pentru acele persoane, ca ele să poată să negocieze" cu băncile, care au la dispoziţie un termen rezonabil de 15 zile în care pot evita să devină agenţii imobiliare.