♦ Băile Herculane era una dintre cele mai populare staţiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care împăratul Franz Joseph l-a denumit cea mai frumoasă staţiune de pe continent ♦ Clădirea emblemă a staţiunii istorice este Băile Neptun, care se află într-un grad avansat de deteriorare, cu riscul oricând ca părţi din aceasta să se prăbuşească. Nu se pot face intervenţii pentru că terenul pe care se află clădirea este parte dintr-un dosar penal ♦ Pe datele oficiale, staţiunea Băile Herculane a avut anul trecut mai mulţi turişti decât staţiunea Bran din Braşov.

Staţiunea Băile Herculane, aflată în Caraş-Severin, a devenit o des­tinaţie tot mai populară, iar oraşul de pe Valea Cernei şi-a triplat numărul de turişti în ultimii 15 ani, până la 150.000 de persoane în 2023, potrivit datelor Institutului Naţio­nal de Statistică. Spre comparaţie, în datele oficiale, staţiunea Bran din judeţul Braşov, a avut anul trecut 112.000 turişti.

Creşterea numărului de turişti a atras după sine şi o dublare a capacităţii de caza­re. Datele oficiale arată că, în Băile Hercu­lane, erau 93 de unităţi de cazare în 2023, faţă de 42 de cazări în 2009.

În datele oficiale, staţiunea pare că îşi trăieşte anii de glorie, cu tot mai mulţi tu­rişti care vin să viziteze zona în care altădată îşi făcea vacanţele prinţesa Sisi. Dincolo de poveştile cu prinţi şi prinţese, staţiunea, în special în zona istorică, stă să cadă, iar faptul că unele clădiri nu au căzut încă este doar o pură întâmplare, în timp ce statul dă din umeri şi se declară neputincinos în faţa trecerii timpului.

Clădirea emble­mă a staţi­unii isto­rice este Băile Nep­tun, care se află într-un grad a­van­sat de dete­rio­ra­re, cu riscul oricând ca părţi din aceasta să se prăbuşească. Pri­mă­ria Băile Herculane, în subor­dinea căreia se află clă­di­rea, spune că nu poate inter­veni pentru că există un litigiu pe terenul pe care se află clădirea, iar până la soluţionarea dosarului nu se pot face lucrări de consolidare.

Terenul şi clădirea au fost priva­tizate la începutul anilor 2000. UAT Băile Her­culane a dobân­dit drep­tul de pro­prietate asu­pra Băilor Neptun con­form u­nui contract de schimb înche­iat în anul 2011 cu familia Verbiţchi, în pro­prietatea căreia se află astăzi te­renul, contract de schimb asupra căruia s-a revenit în 2012 printr-o altă hotărâre de consiliu.

Prima fază a schimbului presupu­nea ca un teren în suprafaţă de 4.000 de metri pă­traţi să fie transferat de UAT Băile Herculane către soţii Verbiţchi exclusiv în schimbul dobândirii dreptului de proprie­tate asupra clădirii Băilor Neptun. Cea de-a doua fază a însemnat ca alte două loturi de teren ce au făcut obiectul hotărârii de consiliu local să fie transferate ulterior în schimbul terenului aferent Băilor Neptun, cât şi al Staţiei Pompe Neptun, anexele teh­nice ale clădirii.

În schimb, contractul a făcut obiectul unui dosar penal, soluţia definitivă fiind de a­chitare a persoanelor acuzate, adică fami­lia Verbiţchi. Când a fost începută urmă­ri­rea penală, cea de-a doua fază nu a mai avut loc.

Imobilul mai este parte şi din dosarul Hercules, DIICOT deschizând un dosar pe­nal ce are ca obiect presupuse fapte comi­se în legătură cu compania Hercules SA, fosta companie de stat ce a fost privatizată. În a­ceastă situaţie, există un sechestru pus pe bunurile unei părţi implicate în dosar, anume Valeriu Verbiţchi, care a decedat între timp. Situaţia juridică a clădirii şi terenului aferent este una complicată, însă instituţiile centrale se pot implica pentru a salva clădirea simbol a staţiunii.

„Soluţia noastră este exproprierea pe cauze de utilitate publică, este o soluţie pe care am dezbătut-o şi în cadrul grupului de lucru format anul trecut în septembrie 2023 şi care are şi avantaje şi dezavantaje. Cred că cea mai bună variantă pentru Băile Neptun este să întocmim un plan alături de UAT Băile Herculane, care este proprietar al clădirii, cât şi alături de alte instituţii / entităţi de specialitate care pot contribui la găsirea celei mai eficiente şi fezabile soluţii din toate punctele de vedere“, spune Oana Chirilă, unul dintre fondatorii Herculane Project, proiect al Asociaţiei Locus, care se ocupă de punerea în siguranţă a clădirii Băile Neptun şi de revitalizare a staţiunii.

Totuşi, planul asociaţiei ar trebui să meargă în paralel cu lucrări de conservare şi consolidare ale clădirii şi cu demararea pro­cedurii de soluţionare a situaţiei juridice, care, indiferent de context, va dura.

Până la o eventuală expropriere pe cau­ze de utilitate publică, reprezentanţii primă­riei Băile Herculane spun însă că nu se poate investi în clădire.

„Există o contradiţie în lege, nicio enti­ta­te publică nu poate investi bani publici în res­tau­rarea acestei clădiri. Pe de o parte, In­spec­to­ratul de Stat în Construcţii, când ai o astfel de situaţie, te obligă că pui clădirea în sigu­ranţă, dar în codul fiscal se spune că nu ai voie să investeşti bani publici în restaurarea unei clădiri care nu are situaţia patrimonială cla­ră“, explică Dan Buru, inspector de speciali­tate în cadrul Primăriei Băile Herculane.

El precizează că o soluţie ar putea fi exproprierea, însă acest lucru nu se poate face până nu este ridicat sechestrul.

Herculane Project a realizat diverse campanii de strângere a unor donaţii pentru a interveni punctual în clădire, astfel încât să mai reducă din potenţiale prăbuşiri. Anterior, Asociaţia Locus a estimat că pentru renovarea şi consolidarea clădirii este nevoie de o investiţie de 12 mil. euro.

În timp ce statul, prin diverse instituţii, joacă ping pong cu o clădire simbol a turismului balnear românesc, Băile Neptun asistă în tăcere la propria degradare. În aceeaşi situaţie se află şi alte clădiri din staţiune, în special cele aflate în centrul istoric.

Într-un răspuns oferit anterior Ziarului Financiar, reprezentanţii primăriei au spus că staţiunea ar avea nevoie de investiţii de 150 de milioane de euro.

În acest timp, Herculane Project a demarat diverse proiecte pentru a schimba faţa staţiunii. Recent, asociaţia a finalizat o etapă de revitalizare a malurilor Cernei din staţiune prin care a creat un spaţiu dedicat turiştilor unde pot face băi în cădiţele sulfuroase sau unde pot fi organizate diferite evenimente.

Totodată, primăria a investit în restaurarea Pieţei Hercules şi în Podul de Piatră, care schimbă puţin imaginea staţiunii.

De asemenea, există şi antreprenori care au investit în staţiune, iar printre aceştia se numără şi Nicolae Căpuşan, proprietarul complexului turistic SunGarden Resort din Cluj. Antreprenorul investeşte 2 milioane de euro în renovarea hotelului Decebal din Băile Herculane, pe care are de gând să îl deschidă cu o clasificare de 5 stele, fiind astfel primul hotel de cinci stele din staţiune. Tot antreprenorul a renovat şi o parte din cazinoul din oraş, o altă clădire simbol a staţiunii.

Grupul hotelier Bacolux, controlat de fraţii Marius şi Florin Băzăvan, care administrează hotelurile Afrodita şi Diana din staţiune, investeşte, de asemenea, 6 milioane euro într-un aquapark.

Cu paşi mici, Băile Herculane par să primească o a doua şansă, dar până la schimbarea completă a peisajului oraşului de pe Valea Cernei există un drum lung de parcurs.

Băile Herculane are o tradiţie istorică în ceea ce priveşte turismul, mai ales datorită apelor termale din zonă. Băile Herculane era una dintre cele mai populare staţiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care împăratul Franz Josef l-a denumit cea mai frumoasă staţiune de pe continent.