Criteriile mai stricte de acordare a creditelor, intrate in vigoare la sfarsitul lui octombrie, vor avea "un impact mai puternic asupra profitabilitatii bancilor, daca le comparam cu cele  adoptate in urma cu trei luni, respectiv cele de majorare a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei de la 16 la 20%. Nu vom asista insa la o scadere substantiala a profitabilitatii", apreciaza Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

Mai exact, conform presedintelui BRD-Soc-Gen, Patrick Gelin, efectul asupra rentabilitatii depinde de politica de dobanzi si comisioane dusa de fiecare banca in parte, "chiar daca restrictiile BNR vor avea un efect negativ asupra volumului de credite in ansamblu". Presiunile asupra profitabilitatii pe termen mediu a bancilor comerciale au fost identificate si de analistii agentiei Standard & Poor’s, in conditiile in care BNR a inasprit politica monetara de mai multe ori de-a lungul anului, majorand dobanda de interventie, plafonul pentru rezervele minime obligatorii (RMO) la lei si la valuta si impunand conditii mai dure de acordare a creditelor. Profiturile in sistemul bancar romanesc sunt estimate la un total de 750 de milioane de euro la nivelul acestui an, insa previziunile Ministerului Finantelor iau in calcul o diminuare la anul cu 13%, pana la 651 milioane de euro.

Analistul financiar Bogdan Baltazar considera ca noile norme ale BNR afecteaza profitabilitatea bancilor, insa doar intr-o masura limitata, eforturile de extindere a retelei in teritoriu, de pilda, avand un impact mult mai important asupra rezultatelor financiare. "Daca profiturile vor scadea, acest lucru va fi determinat si de competitia din sistemul bancar pentru intarirea pozitiilor pe piata", este de parere Baltazar. Intrarea in vigoare, la 22 octombrie, a Normei BNR 20/2006 privind creditarea impune ca la evaluarea bonitatii clientului, persoana fizica, sa fie luate in considerare toate angajamentele de plata - adica, pe langa principal si dobanda, toate celelalte costuri ce decurg din contractele de credit, inclusiv comisioane sau polite de asigurare incluse in credit. Totalul acestora nu trebuie sa depaseasca 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului. Cea mai importanta noutate din seria reglementarilor BNR ramane insa punerea pe picior de egalitate cu bancile a institutiilor financiare nebancare (IFN) - societati de consumer finance si de leasing, care vor suporta aceleasi restrictii. "Nu pot sa apreciez care va fi impactul asupra profitabilitatii IFN-urilor pe ansamblu, insa in perioada urmatoare se va constata o oarecare diminuare a activitatii societatilor de consumer finance", este de parere Mihnea Mocanu, CFO al Estima Finance. Mocanu anticipeaza insa ca activitatea se va redresa curand.

Ca si pana acum, noile restrictii ii imping pe bancheri sa caute solutii de eludare - capitalizare suplimentara, externalizarea creditelor sau prelungirea scadentei imprumuturilor. Pe langa marirea perioadei de creditare, o alta solutie este practicarea de dobanzi mici in primul an, urmata de majorarea lor ulterioara. Atat Bancpost, cat si Volksbank au ales ca solutie prelungirea suplimentara a scadentelor pentru care poate fi contractat un credit de tip ipotecar. Volksbank va prelungi, incepand cu 6 noiembrie, perioada maxima de acordare a creditelor de tip ipotecar pana la 30 de ani, de la 28 de ani cat era perioada aferenta creditelor ipotecare pentru locuinta, respectiv de la 25 de ani pentru creditele de consum cu ipoteca.

Incercand sa franeze cresterea creditului, BNR a avut in vedere aceleasi riscuri macro - inflatia si deficitul de cont curent. Daca inflatia se va incadra cu brio anul acesta in tinta fixata (5% plus-minus un procent), deficitul de cont curent, alimentat in special de dezechilibrul dintre importuri si exporturi, a atins 6 miliarde de euro dupa primele opt luni ale anului, in crestere cu 51% comparativ cu perioada similara a anului trecut. La acest nivel, deficitul contului curent reprezinta 6,25% din PIB. Previziunile initiale ale autoritatilor pentru acest an indicau 8,75% din PIB, insa reprezentantii BNR considera ca acest nivel va fi depasit. "Deficitul de cont curent va depasi 10% din PIB in acest an, nivel sustenabil pentru moment, dar care ar putea reprezenta o problema incepand din 2007", afirma economistul-sef al BNR, Valentin Lazea.

Un alt factor care a motivat decizia bancii centrale este evolutia restantelor la credite. Restantele romanilor la banci, inregistrate de Biroul de Credit, au ajuns in luna septembrie la 318 mil. lei, 8 mil. euro si 0,8 mil. dolari, in crestere totala cu peste 40% fata de iulie. Cu toate acestea, ponderea restantelor in volumul total al creditului a scazut in perioada 2003-2005, ajungand la 0,44%, mult sub media de 3% din UE. Ponderea imprumuturilor neperformante, definite ca substandard, incerte si in pierdere, a scazut si ea de la 8,7% din expunerea bruta pe credit la finele anului 2003 pana la 8,3% la sfarsitul primului trimestru din 2006.

Ultimele date arata ca, in septembrie, creditul neguvernamental a pierdut din viteza, cresterea reala anuala coborand la 47%, de la 48% cu o luna in urma - pentru prima data in ultimii ani cand ritmul de crestere al creditului se reduce de la o luna la alta. Aceasta evolutie se datoreaza creditului in lei, al carui ritm anual de expansiune s-a redus de la 93% in august la 90,5%. In schimb, imprumuturile in valuta au crescut usor, de la 23,5% la 24% (in euro), ceea ce mentine deschisa intrebarea daca BNR va adopta noi masuri specifice pentru temperarea finantarilor in devize, cel mai probabil tot prin parghia rezervelor minime obligatorii la valuta, al caror nivel actual este de 40%.

Economistul-sef al ING Bank, Florin Citu, considera ca nu vom asista la majorarea rezervelor minime in valuta, in conditiile in care BNR a inteles ca efectul majorarii acestora e valabil doar pe termen scurt. Mai mult, Citu estimeaza ca urmatoarea miscare a BNR ar putea fi diminuarea plafonului pentru rezervele minime atat la lei, cat si la valuta, in conditiile in care multe banci au eludat restrictiile BNR prin externalizarea creditelor. Initiata anul trecut ca reactie la masurile de atunci de temperare a creditarii, externalizarea a dus pana acum la exportul de credite in valoare de peste 3 mld. euro catre bancile-mama din strainatate. Bancherii spun ca pe partea de creditare in valuta, statisticile BNR sunt distorsionate, in conditiile in care tot mai multe institutii aleg sa ofere finantari in contul bancilor din strainatate.

Ramane de vazut in ce masura efectul noilor norme va fi simtit intr-un orizont scurt de timp, astfel incat banca centrala sa nu fie nevoita sa apeleze din nou la principala ei parghie - majorarea ratei dobanzii de politica monetara. BNR a decis in iunie majorarea ratei dobanzii de politica monetara de la 8,5% la 8,75% pe an, iar saptamana trecuta, viceguvernatorul Cristian Popa a pledat pentru o noua majorare, care ar urma sa fie decisa la sedinta CA din 10 noiembrie.

Expertii bancii austriece BA-CA, membra a grupului Unicredit, estimeaza ca rata dobanzii de referinta va fi majorata la 9% inainte de sfarsitul anului, insa o seama de analisti economici spun ca este putin probabil ca BNR sa procedeze la o noua majorare  pana la sfarsitul anului, avand in vedere nivelul inflatiei anuale, care a scazut mai mult decat se asteptau autoritatile, ajungand la sfarsitul lui septembrie la minimul istoric de 5,5%.