Lesne de inteles ca atunci cand investesc mai bine de 150.000 de euro intr-un punct de lucru (cat costa deschiderea unei unitati bancare dintre cele mai mici, cu doar 1-2 angajati), bancherii asteapta si un castig pe masura de pe urma lui. Iar zonele rurale, in care mare parte din populatie traieste inca din autoconsum, iar nivelul veniturilor e departe in multe cazuri chiar si de minimul inregistrat pe cap de orasean, castigurile nu sunt dintre cele mai promitatoare. Asa se face ca, dintr-o retea bancara de peste 4.400 de unitati, cat avea intreg sistemul bancar la finele lui 2006, mai putin de o mie sunt plasate in afara marilor orase.

Dar lucrurile se schimba, iar bancherii incep sa se uite cu ceva mai mult interes si peste granita marilor orase. Simplist, cel putin doua sunt motivele pentru care si localitatile cu mai putin de 50.000 de locuitori ("granita" de netrecut pana de curand) devin si ele interesante pentru banci. Pe de o parte, agricultura romaneasca asteapta, in perioada 2007-2009, infuzii de aproape cinci miliarde de euro din fonduri europene, fara a mai pune la socoteala celelalte programe destinate dezvoltarii ei. Bani care pe de o parte va trebui distribuiti si insotiti de cofinantare prin credite bancare - si, poate mai important decat atat, vor crea "gustul" si nevoia pentru servicii bancare suplimentare. Pe de alta parte, dupa mai bine de doi ani in care romanii ce muncesc in tari straine au trimis si au consumat in Romania miliarde de euro (cu precadere in sate si orase mici, de unde au plecat cei mai multi la munca), gradul de bunastare a crescut si el.

Motivatia (cel putin teoretica sau de perspectiva) exista, asadar, iar primii pasi au fost deja facuti - mai ales de bancile mari, cu retele importante. Pana una-alta, din circa 40 de banci, cate numara sistemul bancar in prezent, sapte sunt prezente si in mediul rural, conform unui studiu recent realizat de site-ul www.no-cash.ro. Prezente mai importante (dar fara sa depaseasca insa nici una cateva zeci de unitati in aceste zone) aveau, potrivit aceleiasi surse, BCR, BRD, Banca Carpatica si Raiffeisen Bank. De departe, CEC ramane fruntasa, in conditiile in care din cele aproape 1.400 de sucursale, mai mult de jumatate sunt in mediul rural.

Cum se impaca insa nevoia de a tine sub control costurile (sub presiunea extinderii agresive a retelelor de sucursale, dar si a reducerii marjelor de profit) cu dorinta de a cuceri noi teritorii, unde insa clientii sunt sensibil mai putini, iar castigurile pe masura?

"Inovand", raspunde Sorin Popa, directorul general adjunct al BRD-Société Générale, banca ce a lansat, spre finele anului trecut, asa-numitul proiect "plug and bank". Inventia lor este, de altfel, una destul de simpla. Practic, ei folosesc pentru a-si construi prezenta in sate sucursale de mici dimensiuni, de 30-50 de metri patrati, prefabricate si asamblate la fata locului. Asemanatoare unor "mini boutique-uri" ceva mai mari, sucursalele BRD de acest fel ofera toate categoriile de produse si servicii bancare din portofoliul bancii, subliniaza Popa. Iar costurile sunt, in acest caz, considerabil mai mici decat in cazul unei sucursale obisnuite: intre 70 si 90 de mii de euro, explica Popa pentru BUSINESS Magazin. Avantajele unui astfel de concept, inregistrat deja de BRD ca marca proprie, sunt evidente, sustine directorul general adjunct al bancii: personalul necesar pentru operarea unei astfel de sucursale este de "0-2 persoane", dat fiind ca fiecare este echipata si cu automat bancar, iar amplasamentul este mai usor de gasit si mai ieftin. BRD concesioneaza sau cumpara terenul pe care instaleaza sucursala. La finele anului trecut, reteaua BRD (de aproape 600 de unitati in toata tara) numara circa 50 de astfel de sucursale. Cu mai bine de un sfert din activele sistemului bancar in administrare, Banca Comerciala Romana are doar 13 sucursale in mediul rural, potrivit studiului citat anterior, in timp ce Raiffeisen Bank, ocupanta locului al treilea din topul bancar (in functie de active), avea doar cinci sedii in mediul rural. Si aceasta desi, la capitolul extindere teritoriala, ambele banci au fost anul trecut extrem de active: BCR a deschis doar in 2006 peste o suta de noi unitati, in timp ce Raiffeisen si-a completat reteaua cu 51 de sucursale, ajungand la 265 in prezent.

"In 2007 vrem sa mai deschidem inca o suta", spune Razvan Munteanu, vicepresedinte pentru divizia de retail la Raiffeisen Bank. Totusi, desi adauga ca este posibil ca banca sa deschida noi unitati si in orasele cu mai putin de 50.000 de locuitori, "nu exista o strategie specifica pentru aceste regiuni", recunoaste Munteanu. Atunci cand se decide deschiderea unei noi sucursale, in calculele bancii primeaza dimensiunea localitatii si densitatea de unitati ale concurentei. "Evident, ne intereseaza si nivelul de venituri din zona respectiva", adauga bancherul, sustinand ca daca, tragand linie si adunand, calculele dupa aceste criterii duc banca spre zona rurala, "mergem si acolo". Prudenta sa e justificata de costurile mari pe care le implica deschiderea unei noi unitati: intre 150 si 400 de mii de euro, in functie de dimensiune. Ca alternativa la sucursala clasica, Munteanu spune ca mediul rural poate fi abordat si prin agentii "mai altfel": cu program de doar cateva ore pe zi sau cateva zile pe saptamana, pentru optimizarea costurilor.  

O piata ce concentreaza insa circa 10 milioane de clienti potentiali, cat numara populatia rurala a Romaniei (aproape jumatate din total), nu poate fi ignorata, chiar daca pentru moment investitiile nu prea par a se justifica in planurile bancherilor. "Dar oportunitati exista", este de parere Dorel Piti, director executiv de retea la Bancpost - banca ce, desi a incheiat anul 2006 cu peste 200 de sucursale si isi propune pentru jumatatea lui 2007 sa ajunga la 280, "nu prea e prezenta in zona rurala". De fapt, dupa cum arata studiul no-cash, Bancpost detinea anul trecut doar doua unitati in mediul rural, restul fiind concentrate in urban.

Mai exista insa si alte canale de vanzare, exceptand clasica - si costisitoarea - unitate "de mortar si caramida". Pentru o parte, solutia se numeste forta mobila de vanzare; presedintele BCR, Nicolae Danila, anunta spre exemplu la finele anului trecut ca are in vedere agenti de vanzare pentru a acoperi mai bine si zona rurala. Lista bancilor ce-si vand creditele prin agenti este insa mult mai lunga (chiar daca obiectivul nu e neaparat zona rurala, ci inca acoperirea marilor orase): HVB Tiriac Bank, ABN Amro sau Raiffeisen Bank. Pentru altii, solutia vine din parteneriate - unul dintre preferatii bancherilor dovedindu-se (intemeiat, prin prisma celor peste 7.000 de unitati din intreaga tara) Posta Romana. Lista parteneriatelor Postei include Bancpost, Raiffeisen Bank, Raiffeisen Banca pentru Locuinte, Citibank, BRD Finance, ABN Amro.

Pentru altii, prezenta permanenta nu este obligatorie atunci cand vine vorba despre zonele rurale. Spre exemplu, incepand din februarie anul trecut, ProCredit Bank a abordat aceasta regiune prin utilizarea unui microbuz, asa - numitul Credit Mobil. Acesta se deplaseaza in zonele in care banca nu este prezenta cu sucursala sau cu agentie, promovand creditele agricole. In prezent, in cadrul programului au ajuns sa functioneze patru astfel de microbuze. Rezultatele sunt, spun oficialii ProCredit pentru Business Magazin, "incurajatoare": cu o valoare medie de aproximativ 3.500 de euro, volumul creditelor in derulare acordate intreprinzatorilor din mediul rural era de aproximativ 18 milioane de euro in decembrie 2006. 

Mai in forta sau cu mai multa precautie, bancherii fac, asadar, primii pasi si catre zonele total ignorate pana in prezent. De lucru mai e insa mult, in conditiile in care un calcul simplu arata ca cele mai putin de o mie de unitati din mediul rural echivaleaza, de fapt, cu un raport de o unitate la aproape 11.000 de locuitori.