Oficialli BCE au refuzat să comenteze informaţia.

Săptămâna trecută, BCE a acordat băncilor elene fonduri adiţionale de circa 1 miliard de euro.

În ianuarie, BCE a decis să nu mai permită băncilor elene folosirea obligaţiunilor guvernamentale drept garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, obligând astfel banca centrală a Greciei să acceseze fonduri prin facilitatea ELA pentru a furniza lichidităţile necesare în piaţa interbancară.

Mai mult, instituţia bancară a interzis luna trecută principalelor bănci din Grecia să îşi majoreze deţinerile de obligaţiuni pe termen scurt emise de guvernul de la Atena, intensificând presiunile ca autorităţile elene să ajungă la o înţelegere cu creditorii externi, inclusiv BCE, în privinţa continuării reformelor şi a rambursării datoriilor ţării.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a respins acuzaţiile potrivit cărora instituţia bancară europeană ar adopta o poziţie prea dură în privinţa Greciei, spunând că BCE nu face altceva decât să aplice regulile.

Potrivit lui Draghi, împrumuturile BCE către Grecia, în valoare totală de aproximativ 100 miliarde de euro, echivalează cu aproape două treimi din PIB-ul ţării.

Creditorii Greciei au dat miercuri termen guvernului de la Atena să prezinte în şase zile lucrătoare o listă detaliată cu reformele necesare pentru susţinerea economică şi financiară, pentru ca miniştrii de Finanţe din zona euro să poată analiza acordarea unei finanţări de urgenţă cerute de Grecia pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată.

Autorităţile de la Atena au solicitat miercuri seara fonduri europene de urgenţă, dar li s-a spus că mai întâi trebuie să prezintă lista de reforme care să asigure sustenabilitatea finanţelor publice, au arătat oficiali europeni, potrivit Reuters.