Draghi a arătat că BCE ar putea cumpăra şi obligaţiuni cu randamente negative, de până la nivelul ratei pentru depozite, de -0,2%, transmite MarketWatch.

În urma anunţării datei de începere a achiziţiilor de obligaţiuni de către BCE, euro s-a apreciat de la 1,1064 dolari pe unitate la 1,1087 dolari pe unitate. Euro a pierdut însă avansul după declaraţia lui Draghi privind achiziţia de obligaţiuni cu randamente negative, atingând un nou minim al ultimilor 11 ani, de 1,1005 dolari pe unitate.

Euro a scăzut şi faţă de lira sterlină, la 72,26 pence pe unitate, cel mai redus nivel după decembrie 2007.

Randamentele obligaţiunilor din zona euro au scăzut la rândul lor. Astfel, randamentul obligaţiunilor portugheze pe 10 ani a coborât cu 0,1 puncte procentuale, la 1,788%, în timp ce randamentul obligaţiunilor germane a scăzut cu 0,19 puncte, la 0,361%.

Analişti precum Stephen Pope, de la Spotlight Ideas, se întreabă deja dacă afirmaţia lui Draghi privind limita de -0,2% pentru randamentele obligaţiunilor care vor fi cumpărate de BCE poate plafona randamentele din piaţă. În prezent, obligaţiunile germane pe termen de doi ani au un randament de -0,185%, în cazul Austriei de -0,106% Belgiei de -0,108%, Finlandei -0,10%, Franţei de -0,106%, Italiei de 0,209%, Olandei de -0,109%, a precizat Pope.

BCE a îmbunătăţit pe de altă parte estimarea privind creşterea economică din zona euro din 2015 cu 0,5 punce procentuale, la 1,5%. Pentru 2016 banca centrală anticipează un avans mai mare, de 1,9%, faţă de estimarea anterioară de 1,5%, în timp ce pentru 2017 prognozează o creştere a PIB-ului regiunii de 2,1%.

Draghi a notat însă că se menţin încă riscurile de încetinire economică.

Oficialii BCE au revizuit în scădere estimarea referitoare la inflaţia din acest an, la nivelul zero, faţă de ritmul de 0,7% prognozat în decembrie, măsura reflectând în principal scăderea preţurilor petrolului.

Perspectiva referitoare la inflaţia din 2016 a fost majorată de la 1,3% la 1,5%, pe fondul aşteptărilor de creştere a cotaţiilor petrolului. Pentru 2017, BCE anticipează o inflaţie de 1,8%, aproape de ţinta instituţiei, de aproape 2%.

Draghi a avertizat că redresarea economică ciclică conformă cu aşteptările BCE nu trebuie să fie motiv de relaxare, arătând că reformele de pe piaţa muncii şi eforturile de îmbunătăţire a climatului de afaceri trebuie să se intensifice în mai multe ţări.

"Politicile fiscale trebuie să susţină redresarea, dar trebuie să respecte pactul de creştere şi de stabilitate din zona euro, care limitează nivelurile deficitelor şi al datoriilor", a spus şeful BCE.

Întrebat în legătură cu posibilitatea de creştere a limitei existente în cazul achiziţiilor de titluri de trezorerie ale Greciei de către băncile elene, Draghi a spus că BCE este o instituţie guvernată după reguli, sugerând astfel că "are mâinile legate".

Draghi a confirmat însă că BCE a crescut suma pe care băncile elene o pot accesa din intermediul facilităţii ELA (Emergency Liquidity Assistance).

"Băncile elene sunt solvabile, s-au făcut multe de către instituţii pentru întărirera poziţiei acestora. Este absolut esenţial ca această solvabilitate să fie menţinută", a spus şeful BCE.

El a subliniat faptul că datoriile Greciei către BCE se ridică la nivelul de 68% din PIB-ul ţării, astfel că ultimul lucru care se poate spune este că BCE nu a susţinut statul elen.

Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut joi dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

"În cadrul întâlnirii de astăzi, care s-a desfăşurat la Nicosia, Consiliul Guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%", se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.