Interesant este că, după sferturile de la Madrid, m-am imunizat la Halep. Brusc, ca atunci când ţi se taie pofta, după ce ai găsit un păr în prăjitura preferată. Nu mi-am propus asta şi, sincer, într-un fel mă şi mir de mine însumi. Precum preferata lui Ponta - surda din horă.

Mă rup greu de „investiţiile” mele emoţional-subiective. Am cunoscut oameni, mai mult sau mai puţin dotaţi pe felia lor de viaţă şi activitate, care, odată ce m-au cucerit cu o vorbă, o frază, un gest, un dribling, un lung de linie sau o dovadă de bun-simţ, sunt în stare să-i port în mine până la capăt. Indiferent de greşelile lor ulterioare... Cu Halep a fost ca un scurt circuit. „S-a luat” curentul, pur şi simplu.

Citeşte aici răspunsul necruţător pe care Begu i l-a dat Simonei Halep