Urmatoarele doua luni vor aduce o dublare a numarului institutiilor financiare ce trimit Biroului de Credit informatii pozitive despre clientii lor, de la sase - cate o fac acum - la 12. Altfel spus, toti acei clienti care nu-si declara  creditele anterioare la solicitarea unora noi vor fi identificati mult mai usor.

Pe masura ce tot mai multe banci si institutii financiare vor trimite la Biroul de Credit si informatii despre creditele "bune", declaratia pe proprie raspundere la solicitarea unui nou imprumut va putea fi si verificata. Pe de alta parte, in cazul celor care, dupa acest moment, vor fi descoperiti ca au mai multe credite decat au declarat, "nu se va intampla nimic", spune directorul general al Biroului de Credit, Serban Epure - sanctiunile nu pot fi aplicate retroactiv.

Pana una alta, "cinci banci si o societate de leasing", spune Serban Epure, transmit la Biroul de Credit si evidenta creditelor la care nu s-a intarziat cu plata ratelor. In urmatoarele doua luni, insa, spune presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea, numarul lor se va dubla.

Primii care au facut acest pas, inca din iulie 2005, au fost cei de la Bancpost, de altfel si singurii care au admis acest lucru. De-spre ceilalti cinci participanti cu informatii pozitive nici directorul general al institutiei si nici Radu Ghetea nu vor sa spuna mai mult. Motivul este simplu, explica un bancher: pentru ca cei sase (si doar ei) pot cere si informatii pozitive despre o persoana, ei pot verifica (folosind si bazele celorlalti) care este, cu adevarat, gradul de indatorare al unui client ce le trece pragul pentru a lua un credit.

Problema verificarii gradului real de indatorare al unui solicitant de credite e una destul de spinoasa pentru bancheri. Acum, acest lucru se face pe baza unei declaratii pe proprie raspundere pe care clientii o completeaza cand isi depun dosarul pentru un nou imprumut. Insa pentru creditele mici - asa cum sunt majoritatea celor pentru consum - surse de informatii pentru a verifica onestitatea celor declarate nu prea exista.

"Ne bazam mai mult pe agilitatea functionarilor nostri, in acest caz", povestea recent un bancher. Pentru ca "ne-am invatat sa mirosim declaratiile mincinoase, iar tactica intimidarii functioneaza, uneori". Lucrurile se schimba cand vine vorba despre imprumuturi ceva mai mari, care depasesc 200 mil. ROL (circa 5.700 de euro). In acest caz, bancherii au deja obligatia sa transmita informatii unei structuri similare biroului de credit: Centrala Riscurilor Bancare din BNR "contabilizeaza" atat informatii despre creditele restante cu mai mult de 30 de zile, indiferent de suma creditata, dar si informatii pozitive despre clienti cu sau fara restante, in cazul imprumuturilor de valoare mare. De aici se poate solicita informatia referitoare la riscul unui potential client, dar numai cu acordul scris al acestuia.

Dupa un algoritm similar se vor misca lucrurile si la Biroul de credit, cand acesta va avea destule informatii. Cand? "Curand", raspunde Serban Epure, "pentru ca suntem in discutii cu multe banci". "In nici un caz pana la finele anului", suna replica indirecta a unui bancher, argumentand ca o astfel de raportare la "biroul datornicilor" implica o logistica destul de greoaie pentru ei. Costurile pe care le implica transmiterea informatiilor si infrastructura informatica necesara sunt, pe de o parte, o explicatie. O alta explicatie tine insa de confidentialitatea bazelor de date ale fiecarei banci - in special bancile mari fiind foarte atente la conditiile in care sunt dispuse sa-si deschida bazele de clienti. "Discutam acum asupra conditiilor punctuale in care vom semna contractul pentru a intra, cu informatii pozitive, in baza Biroului de credit", spune Dana Demetrian, directorul departamentului de gestiune a produselor si riscului din cadrul BRD-GSG.

Pe de alta parte, este de asteptat, puncta si Ghetea, ca odata ce una dintre bancile mari va face acest pas, rand pe rand si ce-lelalte ii vor urma exemplul. Pana una alta insa, la Biroul de credit continua sa se stranga date despre datornici. In baza de date de aici ajung toti restantierii bancilor cu datorii mai mari de 30 de zile (indiferent de valoarea restantei), clientii fraudulenti (care au savarsit o infractiune in relatie cu banca, pentru care s-a emis o hotarare judecatoreasca definitiva), precum si clientii debitori care au furnizat date neconforme cu realitatea la momentul solicitarii creditului.

Tragand linie si adunand cei 22 de participanti ce trimit informatii despre restantele mai mari de 30 de zile adunau, la finele lui martie, peste 200.000 de debitori cu obligatii restante curente. Valoarea totala a restantelor era, la aceeasi data, de 196 mil. RON, majoritatea credite de consum. Astfel, restantele la creditele de consum se ridica la 168 mil. RON, in timp ce creditele pe card acumulau 19 mil. RON, creditele cu descoperit de cont circa 5 mil. RON, iar creditele imobiliare sau ipotecare circa 4 milioane de RON. Aproape 90% din totalul restantelor provin de la imprumuturile in lei si doar o mica parte de la cele in euro si dolari.

Surprizele "declaratiei pe proprie raspundere"? Mai bine de 30.000 de persoane sunt restante la cel putin doua banci. Iar "tacticile de intimidare" ale bancherilor par a nu fi functionat chiar deloc in cazul celor doua persoane ce aveau, la finele lunii trecute, restante la nu mai putin de 10 banci.