Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de vineri, 14 februarie, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an.

De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, în cea de-a doua şedinţă de politică monetară din 2025.

Conducerea Băncii Naţionale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

Majoritatea analiştilor au anticipat că banca centrală va menţine dobânda-cheie la 6,5% şi astăzi având în vedere în special inflaţia persistentă şi problemele fiscale, urmând să vedem şi o majorare a prognozei de inflaţiei pentru finalul acestui an.

În perspectivă, BNR ar putea continua să reducă dobânda-cheie în 2025, însă probabil de-abia din a doua jumătate a anului, şi nu foarte mult, de teama inflaţiei şi a fiscalităţii.

BNR a dat în vara anului 2024 startul relaxării monetare, aşteptată de toată lumea, reducând de două ori dobânda-cheie, până la 6,5%, de la 7% în 2023.

Scăderea inflaţiei a convins boardul băncii centrale să reducă în luna iulie 2024 dobânda-cheie la 6,75%, de la nivelul de 7% unde staţionase timp de un an şi jumătate. Ulterior, în luna august BNR a mai operat o ajustare a ratei-cheie, până la 6,5%, nivel menţinut apoi până la finalul anului.

În ceea ce priveşte analiza BNR cu privire la evoluţia macroeconomică, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în S1/ 2025, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp, iar în S2/2025 va descreşte pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, menţinându-se deasupra intervalului ţintei până la finele anului curent.

Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, rata anuală a inflaţiei va rămâne constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior, notează BNR.

“Descreşterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaţioniste şi influenţe venite din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuşi decât în proiecţia precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă şi să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior”.

BNR atrage atenţia că incertitudini şi riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv.

Analiştii de la BNR consideră că o sursă de incertitudini şi riscuri rămân însă şi condiţiile de pe piaţa muncii şi ritmul creşterii salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate dinamicilor preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, iar riscuri notabile vin din tendinţa de extindere a protecţionismului comercial, cu potenţial impact asupra cotaţiilor altor materii prime, precum şi asupra preţurilor unor bunuri intermediare şi finale.

Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă mersul economiei globale/zonei euro şi al comerţului internaţional în contextul măsurilor de politică comercială ale administraţiei americane. Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale consolidării bugetare.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Vedeţi aici hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară