BNR a publicat vineri raportul trimestrial privind inflaţia unde tratează pe larg situaţia economică din România, dar şi din lume, afectată de COVID19, pandemie care a adus o nouă criză.

BNR spune că dinamica medie a PIB real va înregistra o valoare negativă semnificativă, aproapiată de cea din criza economică din 2009.  Banca Naţională nu avansează nicio cifră pentru 2020, dar în 2009 economia s-a prăbuşit cu 7%, după ce în 2008 avusese un plus de 8%. Prin urmare, scăderea economică a fost de fapt de 15% într-un an.

Cu ocazia rectificării bugetare, Guvernul a estimat pentru 2020 o scădere economică de 1,9%, dar analiştii indică prognoze cuprinse între -8% şi -9%.  

Guvernul îşi va revizui probabil prognoza, mai ales că trebuie să justifice de ce nu mai poate majora pensiile cu 40%.

Incertitudinile din economie sunt foarte mari, iar reacţia companiilor şi a consumatorilor nu are o liniaritate, ci este influenţată de apariţia diferitelor evenimente.

”Nivelul incertitudinii, care a atins cote record în perioada recentă, este de aşteptat să greveze cu precădere asupra dinamicii investiţionale, având ca efect probabil îngheţarea pe termen scurt a finanţării proiectelor, în timp ce pe termen mediu, în lipsa unor indicii clare privind deznodământul crizei, nefiind exclusă posibilitatea unor amânări în mod repetat ale termenelor de implementare a acestora. Aceeaşi incertitudine ridicată, suprapusă unei deteriorări vizibile deja în evoluţiile curente ale pieţei muncii, cu efect de comprimare a venitului disponibil real al gospodăriilor populaţiei, va contribui la întreruperea relativ brutală a trendului favorabil de evoluţie a consumului din ultimii ani. Totuşi, în cazul acestei componente, scăderea este de aşteptat a fi doar cvasigeneralizată, în condiţiile în care anumite subcomponente (de exemplu, bunurile de strictă necesitate) au dovedit o rezilienţă sporită, având chiar potenţial de a înregistra dinamici pozitive”, se arată în raport.

BNR a făcut şi un tablou extrem de extins al impactului crizei asupra sectoarelor din economie, fiind cea mai cuprinzătoare analiză de pănă acum.

Potrivit BNR, în categoria bunurilor care vor cunoaşte cele mai abrupte scăderi ale cererii se regăsesc şi autovehiculele, întrucât demararea programului de reînnoire a parcului auto în luna martie nu va oferi stimulentele necesare pentru depăşirea atât a scăderii puterii de cumpărare, cât şi a restrângerii apetitului populaţiei pentru achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată care presupun un cost iniţial ridicat.

În schimb, ramuri precum industria alimentară, industria farmaceutică sau industria chimică s-ar putea număra printre puţinii câştigători ai acestei crize. De asemnea, IT&Cîşi va continua parcursul robust, fiind, prin specificul său, mai degrabă neafectat de restricţiile de mobilitate impuse.

”Expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuşi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, menţionează analiza BNR.

În opinia BNR, pe termen mediu, este de aşteptat ca revenirea consumului final să fie una lentă, sub ipoteza unei refaceri graduale a încrederii consumatorilor şi recuperării treptate a şocurilor cu impact negativ asupra venitului disponibil, inclusiv printr-o redresare a condiţiilor de pe piaţa muncii în ceea ce priveşte ocuparea şi câştigurile salariale.

Formarea brută de capital fix va înregistra cel mai probabil o contracţie majoră în 2020, fiind componenta afectată cel mai profund de criza pandemică. Creşterea incertitudinii determină reprioritizarea şi redimensionarea cheltuielilor atât la nivelul firmelor, cât şi al gospodăriilor, cele investiţionale având tradiţional o sensibilitate sporită în episoadele marcate de escaladarea incertitudinii, cum este cel actual.

Cu toate acestea, investiţiile companiilor sunt aşteptate în cea mai mare parte a fi doar amânate în contextul valului pandemic, ceea ce implică o recuperare graduală a contracţiei formării brute de capital fix pe termen mediu, se menţionează în raport.

Pentru a susţine economia reală şi finanţarea bugetului de stat la costuri mai scăzute, BNR a redus vineri dobânda de referinţă de la 2% la 1,75%, inclusiv coridorul de fluctuaţie al dobânzilor, care a ajuns la 1,25-2,25%.

Coborârea ratei Lombard la 2,25% a dus  la scăderea ROBOR, la 2,29% astăzi.

În ceea ce priveşte inflaţia, BNR estimează o rată de 2,8% la finele lui 2020 şi de 2,5% la finele lui 2021, faţă de 4,04% în 2019.