Infarctul miocardic este denumirea medicală a necrozei miocardice acute. De regula, este cauzat de trombi (cheaguri formate la nivelul arterial, venos) care blocheaza circulatia fluxului sangvin, anunţă CSID.

În cele mai multe dintre cazuri, etiologia infarctului miocardic este reprezentata de ateroscleroza. Pe scurt, ateroscleroza reprezinta o afectiune a peretilor vaselor sangvine care, in timp, conduce la reducerea diametrului vasului de sange pana la infundarea acestuia. Aceste depuneri de placi ateromatoase pot cauza complicatii precum: angina pectorala, infarctul miocardic, accidentul cerebral etc.

Exista, insa, si cazuri nonaterosclerotice dintre care putem enumera traumatismele (disectia de aorta, emboliile coronariene, prolapsul de valva mitrala, endocardita bacteriana, hipertrofia ventriculara, consumul de substante interzise, spasmele coronariene etc.)

Pacientii cu angina instabila si cei cu factori de risc coronarian au un risc crescut de infarct miocardic acut. Factorii de risc sunt de doua tipuri:

a) factorii de risc nemodificabili precum: varsta, sexul, istoricul familial

b) factori de risc modificabili precum: fumatul, dislipidemia, diabetul, obezitatea, hipertensiunea etc.

sus

Simptome de infarct miocardic

Cea mai comuna manifestare a infarctului miocardic este durerea severa survenita brusc in piept, durere ce poate radia in maxilar, in umarul si apoi in bratul stang sau in ambele brate.

De asemenea, pacientul poate manifesta transpiratii excesive, stari de fatigabilitate, dificultati in respiratie. Durerea resimtita este similara cu angina pectorala, insa este mult mai intensa si dureaza mai mult (intre 15 minute si cateodata, cateva ore).

Sunt cazuri in care pacientii nu prezinta niciun simptom, iar infarctul totusi se produce. Pacienti care resimt in piept doar un disconfort moderat confundat cu indigestie si pacienti care se prabusesc brusc si isi pierd viata avand o stenoza larga.

Infarctul miocardic acut este asociat cu o rata de mortalitate de 30%, de aceea, este important ca pacientii sa inteleaga necesitatea consultatiei cardiologice ca metoda de preventie a aparitiei bolii de natura cardiaca.

Investigatiile cardiologice de rutina pot preveni si pot ajuta medicul cardiolog sa puna un diagnostic corect astfel pacientul sa poata primi un tratament corespunzator.

Consultul cardiologic de rutina cuprinde anamneza pacientului (cuprinde un set de intrebari despre pacient, datele acestuia de identificare, motivele prezentarii la consultatie, istoricul bolii - daca pacientul nu este la primul consult, antecedente heredocolaterale - afectiuni de care au suferit/sufera rudele, tratament sau medicamente pe care pacientul le-a administrat in ultima perioada), electrocardiograma ( reprezinta un test care inregistreaza activitatea electrica a inimii, eventualele ritmuri anormale - aritmiile si daca exista o afectiune a muschiului inimii), ecografia cardiaca (este o evaluare a inimii ce utilizeaza ultrasunetele, oferind imagini precise ale muschiului, camerelor si structurilor din interiorul inimii, cum ar fi valvele sau alte formatiuni.)

Tratamentul pentru infarct miocardic

In momentul in care este suspectat infarctul, este important ca pacientul sa se prezinte de urgenta in cel mai apropiat spital pentru a primi ingrijirile medicale necesare supravetuirii.

Pentru a evidentia debutul unui infarct, medicul cardiolog va efectua o electrocardiograma (ECG) care are rolul de a prezenta eventualele anormalitati. Se vor efectua analize de laborator precum enzimele cardiace (troponina I si T, si CK-MB, mioglobina, AST/ALT, LDH si CK).

In cazul in care se confirma debutul infarctului, pacientul va fi monitorizat continuu (tensiunea arteriala, electrocardiograma, starea generala), se va efectua oxigenoterapie, se va administra nitroglicerina sublingual si perfuzie intravenoasa, tratament cu analgezice si aspirina, heparina, tratament fibrinolitic cu trombolitice (in cazul pacientilor care se prezinta la spital la mai putin de 12 ore de la debutul infarctului, aceste medicamente au rolul de a dizolva cheagurile de sange).

In cazul unui infarct miocardic se efectueaza coronarografia de urgenta, care, in functie de gradul de stenozare, se poate transforma in angioplastie coronariana (dilatarea cu balon a vasului afectat sau prin implantare de stent). In functie de gravitatea stenozei, se va efectua bypassul coronarian de urgenta (operatie clasica pe cord deschis ce implica recoltarea unei vene sau artere sanatoase din alta parte a corpului care, mai apoi, va fi grefata pe artera bolnava).

sus

Evolutie, Complicatii

Infarctul miocardic poate fi clasificat in functie de aspectul electrocardiografic ca fiind infarct spontan (este cauzat de ruptura placii de aterom in boala coronariana), infarct miocardic secundar unui dezechilibru ischemic (cauzat de spasmul coronarian, embolia coronariana, hipo/hipertensiunea arteriala) si infarctul fatal care reprezinta moartea subita cardiaca, cu simptome sugestive de ischemie.

Principala cauza a mortalitatii pacientilor cu infarct miorcardic sunt complicatiile de natura mecanica, electrica si aritmica. Astfel, daca inima intra in soc cardiogen asociat cu edem pulmonar acut, apare insuficienta de a pompa, iar acest lucru determina o mortalitatea mult mai mare.

Pacientul poate prezenta angina post infarct, principalele posibile complicatii fiind reocluzia arterei coronare, aritmii atriale sau ventriculare, care pot cauza moarte subita, disfunctia de nod sinusal/atrioventricular, pericardita, afectarea sistemului nervos central, regurgitare mitrala, anevrism, ruptura de sept etc.

Din cauza faptului ca sindromul coronar acut poate fi cauzat de mai multe conditii si, totodata, poate fi si silentios (pacientul este asimptomatic), este important ca pacientii care prezinta simptome sugestive de infarct miocardic acut sa fie evaluati atat din pct de vedere al istoricului medical, cat si in ccea ce priveste examinarea fizica.

In cazul in care suspectati debutul unui infarct, este importat sa va adresati de urgenta serviciului de ambulanta si sa solicitati primul ajutor. Consultul cardiologic de rutina poate evidentia problemele de natura cardiaca si este indicat mai ales pacientiilor cu istoric familial de boala cardiovasculara.

Operaţia la care a fost supus actorul Florin Busuic la Spitalul de Urgenţă din Craiova a fost finalizată cu succes, a transmis corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit purtătorului de cuvânt al spitalului, Cristina Geormăneanu, actorul se află acum în afara oricărui pericol, medicii efectuând o operaţie minim invazivă, pentru montarea unui stent.

"Operaţia a fost o reuşită, i s-a montat un stent şi acum pacientul este în afara oricărui pericol. În legătură cu celelalte detalii, familia nu îmi permite să dau nicio declaraţie. Important este, însă, că totul s-a terminat cu bine", a declarat purtătorul de cuvânt.