"România nu are o reţea de autostrăzi. La prima vedere, nu pare esenţial, dar am să vă prezint o comparaţie. Să ne uităm la Transilvania şi Moldova. În Transilvania se observă că infrastructura a fost adusă la un anumit standard, dar se observă şi un şomaj mai mic, un venit disponibil mai mare. În Moldova avem un singur drum expres care leagă sudul cu nordul, de altfel şi bun, dar mai observăm şi un somaj mai mare, un venit disponibil mai mic. Asta este diferenţa pe care o face infrastructura", a declarat , a declarat Florian Libocor, economistul-şef al BRD-Groupe Societe Generale.

El a adăugat, la un eveniment al Asociaţie Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri (ABSL), că flexibilitatea forţei de muncă depinde de prezenţa unei infrastucturi la un anumit standard, cu impact asupra şomajului şi venitului disponibil al populaţiei.

"În Statele Unite, spre exemplu, forţa de muncă este foarte flexibilă, oamenii fac naveta, azi munceşti într-un loc, mâine munceşti în alt loc. Dacă şi în România ar exista căi de transport la un nivel standard minim, nu am mai avea problema flexibilităţii forţei de muncă. Şomajul mare într-o anumită regiune s-ar putea diminua graţie faptului că excesul de forţă de muncă din Moldova ar putea ajunge în Transilvania în doua ore la locul de muncă. Şi invers. Nu putem discuta de dezvoltare până când infrastructura nu este adusă la un nivel minim necesar pentru a facilita comunicarea şi interconectarea regiunilor", a spus Libocor.

Întrebat ce efecte va avea rectificarea bugetară asupra economiei, reprezentantul BRD-Groupe Societe Generale a spus că acestea vor fi pozitive doar dacă autorităţile locale vor aloca banii primiţi către investiţii locale esenţiale, către proiecte de infrastructură.

"Marea întrebare este dacă se va întâmpla aşa. Răspunsul meu este că nu se va întampla aşa cum ar trebui să se întample. Nu sunt de acord cu tăierea investiţiilor şi alocarea banilor pentru alte bugete", a spus Libocor.

El a amintit că, faţă de măsurile similare luate în preajma alegerilor în urmă cu 10-15 ani, cele actuale nu mai sunt "atât de vaste".

"Dacă îmi aduc bine aminte, în noiembrie 2004, România a avut un deficit fiscal de 0,2% şi ţinta era de 4%. O lună mai târziu, deficitul fiscal a crescut la ţintă. Este anormal. Alocarea bugetară trebuie să urmeze un plan, o schemă. Se cunoaşte faptul că orice puseu de cheltuieli poate să genereze o presiune a preţurilor, ori asta înseamnă nevoie de corecţie. Nu o dată s-a cerut autorităţii monetare să intervină ... Ca să fiu plastic, dacă te loveşti la cot degeaba te bandajezi la genunchi, problema nu se rezolvă", a mai spus reprezentantul băncii.

El a atras atenţia şi asupra sustenabilităţii reducerii CAS, măsura pe care o consideră insă benefică.

"Relaxarea taxării directe prin reducerea CAS este o măsură benefică, dar trebuie să ne întrebăm dacă poate fi susţinută. Cred că în momentul de faţă avem mici probleme. România colectează cel mai redus nivel de venituri bugetare. 33% din PIB a fost cel mai ridicat nivel, în comparaţie cu Bulgaria, care a trecut de 35% sau media europeană, de aproximativ 50%. Asta ne pune pe gânduri. Problema noastră nu este că nu alocăm bine resursele financiare, cu toate că şi aici mai putem discuta. Problema noastră este ca nu colectăm pe cât am putea să colectăm, ceea ce ar putea reduce presiunea de îndatorare, spre exemplu", a afirmat Libocor.