Pana de curand, erau privite ca niste mamuti asupra carora nu avea nici un control nimeni, in afara catorva oameni numiti parca sa le conduca pe viata. Dar lupta mocnita care se duce de aproape doi ani pentru cele cinci Societati de Investitii Financiare ar putea exploda in saptamanile care urmeaza. In rolurile principale: cinci presedinti cu grupurile lor de sustinatori, un american controversat cu aliatii lui si zvonuri tot mai plauzibile de crestere a pragului maxim de detinere de la 0,1% la cel putin 1% din actiuni.

Il mai tineti minte pe Oliviu Gherman? Da, acel batranel simpatic, membru in PSD, respectat ca fizician, dar celebru mai degraba pentru orele de somn din Parlament decat pentru initiative legislative. Isi imagineaza cineva ca domnul Gherman este detinatorul unor cunostinte financiare avansate de administrare a unui portofoliu de actiuni, obligatiuni sau credite bancare in valoare de peste 100 de milioane de euro? Probabil ca nu. Cu toate astea, prin 2000, domnul Gherman putea fi regasit si in postura de membru al Consiliului de Administratie al SIF Oltenia.

Este doar un exemplu din numeroasele care pot fi date pentru a ilustra modul in care cele cinci Societati Financiare de Investitii romanesti, produs al cuponiadelor, au esuat in a-si indeplini rolul pentru care au fost create: acela de a proteja interesele marii mase a oamenilor care au devenit actionari SIF fie prin programul de privatizare in masa, fie prin cumpararea actiunilor SIF la Bursa de Valori.

Presedinti si administratori numiti pe criterii politice si nu prin vointa actionarilor, decizii de vanzare sau cumparare de actiuni sau companii cel putin ciudate, tabere de actionari nemultumiti, procese nenumarate si nesfarsite. Acesta ar fi un tablou mai complet a ceea ce s-a intamplat cu SIF in ultimii ani. Principala cauza? O mica, dar foarte importanta, prevedere din statutul fiecarei SIF, gandita de la inceputul existentei acestora tocmai pentru a mentine controlul in mana unui numar restrans de oameni: nici un actionar nu are drept de vot pentru mai mult de 0,1% din totalul actiunilor unui SIF.

Din cauza pragului de 0,1% dar si a situatiei economice generale, nici un investitor sau grup de interese nu a fost tentat sa preia controlul vreunei SIF pana in prezent, prin intermediul mai multor interpusi. Singura SIF despre care s-a spus permanent ca ar fi controlata de un om de afaceri - Dinel Staicu - este SIF Oltenia.

Relativa pasivitate a investitorilor s-a manifestat in ciuda faptului ca SIF se afla printre cele mai bogate companii romanesti.

Au active cumulate de peste un miliard de euro, constand in participatii la cele mai bune banci romanesti si la societati mari din turism, industria medicamentelor, a petrolului sau celulozei si hartiei. De asemenea, detin titluri de stat, obligatiuni si depozite bancare in valoare totala de aproape 150 de mi-lioane de euro. Profiturile anuale ale SIF sunt de peste 50 de milioane de euro, circa jumatate din acestea datorandu-se dividendelor incasate de la banci.

Daca citind ultimele propozitii ati fost convinsi de valoarea SIF, atunci va puteti explica de ce situatia actionariatului nu avea cum sa ramana neschimbata pentru totdeauna. Atrase atat de activele SIF cat si de pretul mic cu care au putut cumpara actiunile in ultimii ani, mai multe grupuri de investitori au concentrat incet, dar sigur, pachete importante de actiuni, reprezentand 15-20% din fiecare SIF.

O participatie de 15%, desi pare mica, este de fapt foarte importanta. Asta din cauza ca la Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA) de la SIF nu se strang niciodata cvorumuri mai mari de 30-40% din totalul drepturilor de vot, urmare a dispersiei ridicate a actionariatului (milioane de romani nici nu stiu macar ca sunt actionari SIF). Prin urmare, cu participatii si drepturi de vot de 15% pot fi schimbate multe lucruri in activitatea SIF, inclusiv conducerile.

Discrete pana in prezent, aceste grupuri si interesele vor iesi cu siguranta la iveala in urmatoarele saptamani, cand toate cele SIF vor avea sedintele AGA. Adunari pentru care miza va fi una uriasa: numirea noilor membri ai Consiliilor de Administratie si, implicit, a noilor presedinti SIF. Taberele care vor reusi sa isi numeasca mai multi oameni in CA vor putea conduce, practic, SIF in urmatorii patru ani. Pe masura ce datele pentru intrunirea AGA se apropie, atmosfera din jurul SIF se incinge, lucru demonstrat si de declaratia unuia dintre cei cinci presedinti: "Daca ma citati cu ceva in legatura cu actionarii si viitoarea AGA, va dau in judecata".

Altii sunt mai calmi, dar nu mai putin preocupati. "Cu 15-20% din actiuni, cat probabil detin, pot sa numeasca suficienti membri in Consiliul de Administratie pentru a avea majoritatea. Aceasta este piata, eu nu am ce sa le fac", spune Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana. "O sa fie cu siguranta mult mai interesant decat in ultimii ani. Deja primim amenintari: «Lasati ca o sa vedeti voi la AGA». Asa ceva nu s-a mai intamplat pana acum", spune si Dinel Staicu, cel care a controlat neoficial, in ultimii ani, activitatea SIF Oltenia.

Viitoarea lupta este prevestita si de goana dupa achizitionarea de actiuni SIF prin Bursa de Valori la inceputul acestui an: in numai patru saptamani, preturile actiunilor SIF au crescut cu peste 50%. Despre ce tabere este insa vorba? Si mai ales, va avea loc o lupta, in conditiile in care pe piata se vehiculeaza deja zvonuri ca unele grupuri de interese sunt de fapt de partea actualilor presedinti? Sa incepem cu cele mai bune SIF din punct de vedere al activelor: Banat-Crisana si Transilvania.

La cele doua SIF, incercarea de concetrare a unui pachet mare de actiuni in mainile unui numar restrans de investitori a inceput in urma cu doi ani, dar a devenit evidenta abia in 2004. Anul trecut, cateva sute de investitori cehi si slovaci au ajuns sa detina fiecare 0,1% din actiunile SIF Banat-Crisana si SIF Transilvania in urma unor achizitii furibunde de zeci de mi-lioane de euro prin intermediul Bursei de Valori. Impreuna, acesti investitori au ajuns la participatii de 10-15% din fiecare din cele doua SIF.

Privita initial ca o migratie a capitalului catre o Bursa cu potential mare de crestere, aparitia cehilor si slovacilor in actionariatul SIF avea sa se dovedeasca in scurt timp mult mai mult decat atat. Conducerile celor doua SIF au inceput sa fie contactate din ce in ce mai des, anul trecut, de cativa oameni de afaceri care reprezentau toti acesti "investitori" straini (de fapt doar niste paravane). Mai mult, acest grup de interese a reusit deja sa isi numeasca in 2004 doi membri (din sapte) in Consiliul de Administratie al SIF Transilvania.

"Deocamdata nu si-au anuntat clar nici o intentie privind SIF Banat-Crisana. Asteptam Adunarea Generala din primavara", spune Ioan Cuzman. Liderul grupului care preia treptat SIF Transilvania si SIF Banat-Crisana (zvonuri din piata spun ca va veni si randul SIF Oltenia) este Howard Golden, un american celebru si controversat pe piata de capital din Cehia. Acolo, Golden a fost seful operatiunilor grupului financiar american Brookdale, care a investit in Cehia prin intermediul a doua fonduri de investitii - Manhattan Czech Fund si Central European Privatization Fund. Cele doua fonduri se regasesc acum si in structurile de actionariat ale SIF Transilvania sau SIF Banat-Crisana.

Brookdale a cumparat masiv actiuni ale "SIF" din Europa Centrala si de Est (unde au existat de asemenea programe de privatizare in masa) in anii ‘90, ajutate si de faptul ca, spre deosebire de Romania, limitele de detinere au fost mai lejere. Implicati in conducerea unei parti a acestor SIF, reprezentantii Brookdale au actionat in directia restructurarii acestora.  La fel se va intampla si in Romania? Va uza grupul condus de Golden de puterea pe care i-o confera pachetul mare de actiuni detinut pentru a schimba conducerile SIF?

Daca ar controla 10-15% din drepturile la vot, in conditiile unui cvorum de doar 40%, Golden ar avea o putere de decizie semnificativa. Putere cu care ar putea sa numeasca cel putin patru membri in noul Consiliu de Administratie, din totalul de sapte. Cu aceasta majoritate, Golden ar putea schimba presedintele si, implicit, ar putea conduce, de facto, un SIF. "Deocamdata nu si-au anuntat clar nici o intentie. Asteptam Adunarea Generala din primavara", spune Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana.

Daca la SIF Banat-Crisana Golden este, se pare, singurul investitor care a concentrat un pachet de actiuni mai mare de 10%, la SIF Transilvania lucrurile ar putea sta mult mai simplu. Asta pentru ca in afara de Golden mai exista un investitor puternic, de data aceasta roman: Dan Paul. Paul, un om de afaceri foarte cunoscut pe piata romaneasca de capital, a ajuns sa controleze circa 10% din actiunile SIF Transilvania. Cu voturile aferente acestei participatii, Dan Paul a reusit deja, anul trecut, sa tulbure apele in jurul SIF: l-a suspendat din functie, pentru o perioada scurta de timp, pe presedintele Mihai Fercala si a ridicat pragul de detinere de la 0,1% la 5% (masura invalidata ulterior).

Daca Howard Golden si Dan Paul isi vor uni fortele, orice schimbare va deveni posibila la SIF Transilvania. Golden a facut si el o demonstratie de forta anul trecut, cand si-a numit doi reprezentanti in CA la SIF Transilvania: Jordan Mariuma si Marian Ramneantu. Desi nu a fost pana acum clar daca cei doi sunt sau nu reprezentantii lui Golden, legaturile dintre ei si american sunt evidente. Mariuma este actionar impreuna cu Golden la o companie romaneasca - Terra Factoring. Ramneantu a fost director general al societatii de brokeraj Delta Valori Mobiliare, prin care au avut loc majoritatea achizitiilor de actiuni ale investitorilor cehi si slovaci (paravanele lui Golden).

"Cei doi reprezentanti  nu au cerut nimic care sa schimbe strategia SIF Transilvania... Vom vedea ce va fi in primavara", spune sec Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. Vor reusi grupurile de interese conduse de Golden si Dan Paul sa preia conducerea celor doua SIF, invingand taberele care ii sustin pe actualii presedinti? Raspunsul poate fi da, cu un singur amendament. Care este de fapt tot o intrebare: nu cumva Golden este tot de partea presedintilor SIF? Este o teorie care circula din ce in ce mai des pe piata de capital. Si are cel putin doua puncte de sustinere. Unul este ca Golden, cu toate ca detine de circa un an participatiile, nu a incercat sa schimbe nici conducerile, nici strategiile SIF pana in prezent. Este adevarat, si-a numit doi membri in CA la SIF Transilvania, insa acestia nu au intreprins nimic decisiv pana in prezent.

Din contra, cu un Howard Golden foarte puternic in structura actionariatului, SIF Transilvania a luat anul trecut una din cele mai paguboase decizii ale sale. SIF si-a vandut in 2004 pachetul de 10% din actiunile Petromidia la preturi fluctuand intre 600 si 800 de lei, in conditiile in care cotatia este de circa 1.200 lei/actiune in prezent. Mai mult, modalitatea "brutala" prin care SIF a inceput sa vanda actiunile, la doar doua saptamani de la listarea Petromidia la Bursa, a oprit brusc pretul din crestere, cauzand pierderi importante (multe milioane de euro) chiar SIF-ului.

Un alt punct de sprijin al teoriei este ca Golden nu a fost tocmai "un inger" (dupa cum s-a exprimat chiar el) in tarile unde a facut afaceri. In Cehia, de exemplu, a fost dat in judecata pentru o paguba de circa 12 milioane de euro pe care o companie a lui Golden ar fi adus-o unei banci, profitand de anumite "scapari" contractuale. Golden ar fi implicat si in procese legate de administrarea incorecta a unui fond de investitii din Kazahstan cu active de peste 14 milioane de euro - Kazahstan Investment Fund, spun surse apropiate americanului. "Sunt un om de afaceri, nu un inger", a declarat Golden intr-un interviu acordat in 2001 saptamanalului ceh Respekt.

In aceste conditii, mai pot spera micii actionari ai SIF ca Golden va actiona pentru a schimba in bine soarta SIF? Sau acesta se va multumi cu castigurile aduse de partizanatul cu actualii presedinti? Howard Golden nu a dorit sa comenteze pentru acest articol. La randul lor, presedintii SIF Banat-Crisana si SIF Transilvania resping varianta colaborarii cu Golden. "Eu nu fac tratative cu nimeni! Am principiile mele vizavi de conducerea SIF si daca nu sunt de acord cu ele, nu au decat sa renunte la mine", spune Ion Cuzman de la SIF Banat-Crisana.

Nici Dan Paul, posibil aliat sau adversar al lui Golden in primavara, nu a dorit sa comenteze pe marginea strategiei sale din apropiatele AGA. O alta piedica in calea unor schimbari importante la SIF ar putea fi chiar modul in care Golden a cumparat pachetele de 10-15%: prin intermediul a sute de cehi si slovaci. Intrebarea ar fi daca toti acesti investitori stiu ca sunt actionari SIF sau, daca da, cum le sunt folosite identitatile pentru voturi.

Situatia este atat de complexa, incat nimeni, nici macar Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) - organismul de reglementare si control al pietei de capital, nu poate spune daca modul in care a operat Golden este legal sau nu. Surse din piata de capital afirma ca CNVM a descoperit, in urma unui control la societatea de brokeraj Delta Valori Mobiliare (prin care au fost facute majoritatea achizitiilor din Cehia si Slovacia), faptul ca banii folositi de mai multi investitori cehi la cumpararea de pachete de actiuni SIF proveneau din acelasi cont bancar. Reprezentantii CNVM nu au dorit sa comenteze aceasta informatie.

"In urma controlului efectuat in acest an (n. red. - 2004) la SSIF Delta Valori Mobiliare s-au identificat investitori straini care au cumparat pachete de actiuni reprezentand 0,1% din capitalul unora dintre SIF", recunosc reprezentantii CNVM. Mai departe insa, discretie totala. "Referitor la numarul si identitatea acestora si provenienta fondurilor utilizate pentru cumpararea pachetelor de actiuni, precizam ca aceste informatii se claseaza in categoria informatiilor de natura secretului profesional, primite de CNVM in exercitarea atributiilor sale, si nu pot fi date publicitatii", a explicat  Comisia.

Schimbari importante nu se prefigureaza doar la SIF Transilvania si Banat-Crisana ci si la SIF Oltenia si SIF Moldova. Acolo unde jocurile nu mai sunt facute de straini, cel putin deocamdata, ci de investitori romani. Cel de mai important dintre acestia este Catalin Chelu, un om de afaceri din Galati cu companii de cablu TV, spatii comerciale si produse ceramice.  Chelu controleaza aproximativ 8% din SIF Oltenia, un pachet de 7% din SIF Muntenia si peste 10% din actiunile SIF Moldova, fiind cel mai important actionar al acesteia, spun surse apropiate omului de afaceri.

"La SIF Moldova ma simt ca acasa", obisnuieste sa spuna Chelu in cercurile de cunoscuti. Chelu si-a adaptat strategia vizavi de SIF in ultimii doi ani si dupa miscarile ce-lorlalti jucatori. Astfel, cand a devenit evident ca Golden se va concentra pe pre-luarea SIF Transilvania si SIF Banat-Crisana, Chelu a iesit de pe cele doua actiuni pentru a nu concura cu americanul. Mai mult, el si-a vandut treptat participatiile la Transilvania si Banat-Crisana, consolidandu-si in schimb pozitiile la celelalte trei SIF.

In primavara, este de asteptat ca schimbarile sa intervina in principal la SIF Oltenia si SIF Moldova. Ele vor fi mai putin spectaculoase la SIF Oltenia, unde jocurile au fost facute de anul trecut, dar probabil radicale la Moldova. Aceasta deoarece la Adunarea Generala a Actionarilor SIF Oltenia de la finalul anului trecut, care a ales Consiliul de Administratie al societatii, au ramas doar doua locuri vacante in CA. Locurile au fost completate cu administratori provizorii, dar surse din piata afirma ca in primavara acestia vor fi schimbati. Pe unul din cele doua locuri urmeaza sa fie numit un reprezentant al lui Catalin Chelu. Acesta are deja oameni in Consiliile de Administratie de la SIF Moldova si SIF Muntenia.

Chelu nu va fi insa singur la SIF Oltenia. Anul trecut, aproximativ 8% din actiunile societatii au fost cumparate, conform unor surse din piata, de investitori sloveni si greci (probabil tot paravane pentru anumite cercuri de interese). Daca despre cei sloveni exista deja zvonuri ca ar fi controlati tot de Howard Golden, despre greci nu se stie inca mare lucru. Doar ca tintesc sa aiba si ei un loc in CA. Sanse exista, mai ales pentru ca Dinel Staicu, care a controlat pana anul trecut cam 17% din actiunile SIF Oltenia, a inceput sa vanda, ajungand la o participatie de circa 8% in prezent.

"Eu nu zic nici ca am avut 15% nici ca am 8% acum. Spun doar ca nu e bine sa iti tii toate ouale in acelasi cos", spune Staicu. Omul de afaceri din Craiova se arata insa increzator ca nu va pierde controlul SIF Oltenia. "Avem cinci locuri din sapte, deci nu stiu ce vor putea schimba", spune Staicu. Si conducerea SIF Oltenia are indoieli ca investitorii straini vor putea sa obtina un loc in CA.

"Din cate stiu, nu exista o intelegere privind cooptarea in CA a reprezentantilor unor grupuri de actionari, si ma indoiesc ca s-ar putea face o asemenea intelegere", a comentat Florin Buzatu, directorul departamentului de management si membru in CA la SIF Oltenia.  El sustine ca investitorii stra-ini, in special sloveni, detin doar 5-6% din capitalul societatii de investitii financiare.  

La SIF Moldova lucrurile sunt mult mai clare. Singurul investitor care detine o pozitie puternica este Catalin Chelu, fiind putin probabil ca investitorii straini care au cumparat in ultimii ani sa ii incurce planurile. Presedintele SIF Moldova, Alexandru Matei, spune ca in structura actionariatului societatii de investitii financiare au intrat mai multi investitori straini, dar a declarat ca nu cunoaste exact cota pe care acestia o detin in capitalul social. "Ne vom putea face o idee mai exacta despre structura actionarilor dupa ce vom convoca Adunarea Generala a Actionarilor", spune Matei.

Dintre toate SIF, singura care pare protejata, deocamdata, de asaltul investitorilor straini sau romani este Muntenia. Si aici, Catalin Chelu are o pozitie importanta, chiar si un om in Consiliul de Administratie. Tot in CA se afla si Florin Aldea, director de operatiuni al societatii de brokeraj Alpha Finance (parte a grupului financiar elen Alpha). Despre numirea lui Aldea, anul trecut, se spune ca ar fi fost initiata tot de investitori straini. Schimbari ale filosofiei de business, daca nu ale conducerilor, nu sunt excluse deci nici aici.

Daca lucrurile stau diferit pentru cele cinci SIF din punct de vedere al grupurilor de interese, ceva in comun exista totusi. Si inca foarte important: PRAGUL DE DETINERE. Adica acea prevedere care impiedica orice investitor sa detina drepturi de vot pentru mai mult de 0,1% din totalul actiunilor fiecarui SIF. Pragul i-a aparat pana in prezent pe presedintii SIF de controlul actionarilor si de demiteri. In urma cu doi ani au existat mai multe initiative de ridicare a pragului catre minim 1%, una chiar a CNVM, insa acestea nu au avut succes din cauza sustinerii politice de care au beneficiat conducerile SIF.

Pe langa aceasta sustinere a mai existat un motiv al mentinerii pragului, mai palpabil: statutul SIF (care contine prevederea privind pragul) nu poate fi modificat decat in Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor (AGEA). Iar AGEA nu este statutara decat daca se strang minim 75% din drepturile de vot. Lucru imposibil in toate cele cinci cazuri, din cauza milioanelor de actionari pasivi care nici nu isi vand actiunile (au prea putine pentru a fi interesante), nici nu isi exercita dreptul la vot.

Este posibil astfel ca pragul sa ramana intangibil si anul acesta. Asta daca nu cumva zvonurile din ce in ce mai persistente privind o eventuala intentie a noului Guvern de a forta prin ordonanta ridicarea pragului se vor adeveri. Cu sau fara ridicarea pragului, cu sau fara schimbarea presedintilor, este clar ca vremurile se schimba pentru SIF. Probabil in bine, insa cu anumite nuante.

Poate fi mai bine pentru toti actionarii SIF, care vor avea parte de manageri mai transparenti si mai eficienti. Sau poate fi mai bine doar pentru anumiti investitori, care, daca se vor alia cu actualii presedinti, vor mentine starea de fapt actuala. Caz in care se ridica intrebarea: prin ce metode vor obtine profit de pe urma celor cateva zeci de mi-lioane de euro investiti in actiuni SIF?