O masura care ar fi trebuit sa aduca popularitate Guvernului, introducerea cotei unice, a fost urmata de o serie de decizii reparatorii pentru bugetul de stat, care au un efect total opus.

Ne indreptam spre o adevarata cota unica de impozit pe venit. Adica impozitul de 16% va ajunge sa fie aplicat fiecarui venit in parte obtinut de un individ.

Cu smuceli, galagie mare si rateuri de comunicare publica, impozitele simbolice pe castigurile bursiere si pe veniturile din dobanzi au facut un prim pas spre cota de 16% introdusa de la 1 ianuarie. Deocamdata doar verbal, pentru ca inca nu exista un act normativ aprobat de guvern in acest sens. Si ca atare nici proceduri de aplicare a impozitului de 10% - deocamdata - asupra dobanzilor si castigurilor din tranzactii cu actiuni sau unitati de fonduri mutuale. Tot verbal, guvernul ne-a transmis ca de la 1 ianuarie 2006 nivelul de impunere va egala cota unica de 16%. Cu alte cuvinte, sa nu fim luati prin surprindere daca chiar se va intampla, asa cum a fost cazul zilele trecute. Pentru ca a fost nevoie ca FMI sa bage lampa in ochii guvernului pentru ca acesta sa vada ca proiectul cotei unice e schiop doar cu reduceri de impozite si fara nici o majorare semnificativa pe langa ele.

Si astfel a inceput sa cada fardul po-pulist de pe schita de strategie fiscala invocata in campania electorala. O data cu fardul au cazut si principii care n-au apucat sa faca doi ani de cariera: acelea din Codul fiscal care spun ca orice modificare sau completare nu poate intra in vigoare decat din prima zi a anului urmator celui in care amendarea in cauza s-a petrecut. Iar amendarea se poate face numai prin lege, adoptata cu sase luni inainte de intrarea in vigoare.

Frumoase principii, expertii fiscali le-au laudat un an de zile, insa nu ne mai sunt de folos. Asta pentru ca deja suntem pe cale de a avea doua ordonante de urgenta de modificare a Codului fiscal - care nici el nu mai stie cum arata la inceput. Rezultatul ezitarilor: nimeni nu isi mai aduce parca aminte ca de la 1 ianuarie 2005 impozitul pe venitul salarial a scazut de la cote cuprinse intre 18 si 40% pana la un nivel de 16%, sub impresia vestilor de acum cateva zile. 

Deocamdata, ramanem cu declaratiile oficialilor guvernamentali, care promit  de-abia pentru sfarsitul acestei saptamani finalizarea textelor noilor reglementari. Iar raspunsurile privind aplicarea concreta a impozitelor majorate ar putea sa se lase asteptate inca si mai mult, pana la aparitia normelor metodologice. Mai ales ca, asa cum ne-am obisnuit, acestea pot ajunge sa cantareasca mai greu chiar decat actul normativ pe care il insotesc.

Pana atunci, e loc de supozitii. De exemplu, expertii fiscali se asteapta ca impozitul pe castigul din tranzactii cu actiuni sa nu fie unul "cu retinere la sursa". Adica "speculatorul" nu isi va calcula castigul pentru fiecare tranzactie in parte, ci pentru toate tranzactiile realizate in decursul unui intreg an. Altminteri, exista temerea ca se va ajunge la complicatii greu de descalcit. De altfel, acesta este modelul de impozitare aplicat si in tari precum Franta, din a carei legislatie Romania s-a tot inspirat.

Spunem "speculator" pentru ca intentia declarata a ministrului finantelor este de a-i proteja pe investitorii cuminti, care isi pastreaza actiunile pe perioade mai lungi de un an. Si ca atare castigurile acestora ar urma sa fie impozitate in continuare numai cu 1%. De asemenea, seful Finantelor promite ca cheltuielile cu comisioanele brokerilor vor fi deductibile integral la calculul sumei impozabile.

Si, desigur, mai este si anuntul linistitor privind neaplicarea retroactiva a impozitului majorat de 10% - impozitul datorat de un contribuabil pentru castigul obtinut ulterior datei de 1 aprilie 2005 din vanzarea de actiuni se va calcula prin insumarea impozitului de 1% aplicat castigului rezultat ca diferenta intre valoarea actiunilor la data de 31 martie 2005 si valoarea lor la data achizitionarii, cu impozitul de 10% aplicat asupra castigului dintre valoarea titlurilor la data vanzarii si valoarea acestora la 31 martie 2005.  Ramane ca toate aceste "detalii" sa apara negru pe alb intr-un act normativ.

Oricum, investitorii straini de pe bursa nu au nici un motiv de ingrijorare, pentru ca ei folosese structuri off-shore (cum sunt cele loca-lizate in Cipru, de exemplu) pentru a-si proteja castigurile de capital de impozitarea din Romania.

 Lucrurile sunt mult mai clare in cazul impozitarii veniturilor din dobanzi, pentru ca bancile se vor ocupa de toate socotelile, fara ca aici sa fie vorba de retroactivitate. Castigurile din dobanzi aferente unor depozite care au scadente dupa 1 aprilie 2005 vor fi taxate automat cu 10% in loc de 1%, impozitul fiind calculat si retinut de banca. Mai complicata se arata perspectiva impozitarii cu 16% a tranzactiilor imobiliare. In primul rand, pentru ca nu este lamurita chestiunea aplicarii acestui impozit in cazul tranzactiilor realizate de persoane fizice.

Cu toate acestea, este de asteptat ca valoarea castigului sa fie calculata ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare, ajustata cu comisioanele si taxele platite in momentul achizitiei. Desigur, impozitul asupra castigului va fi platit numai de vanzator. Dupa declaratiile oficiale de pana acum se poate intelege faptul ca autoritatile intentioneaza sa taxeze tranzactiile cu caracter speculativ si nu pe cele realizate, de exemplu, de o persoana fizica detinatoare timp de mai multi ani a imobilului care face obiectul tranzactiei. In acest sens, Ministerul Finantelor are in vedere stabilirea unei durate minime de posesie de doi sau trei ani, dincolo de care contribuabilii persoane fizice nu vor plati impozite pe castigul din tranzactii imobiliare. 

Una peste alta, guvernul ne impinge sa facem mai multe socoteli. Daca ramanem cu mai multi bani de pe urma reducerii impozitului pe venitul salarial, ce facem cu ei?  Cum ii investim/cheltuim, in conditiile in care cresc impozitele pe piata de capital si pe cea bancara?

Ingrijorate initial de perspectiva clientilor ingramaditi in fata ghiseelor pentru a-si lichida depozitele de teama fiorosului impozit de 10%, bancile s-au mai rela-xat: si ce sa faca, ma rog deponentii, cu banii tinuti pana acum la banca; unde sa-i duca?

Cu alte cuvinte se pariaza in continuare pe saracia de alternative de plasament. Cultura financiara e inca schioapa, si chiar daca jocul bursier incepe sa prinda tot mai multi curajosi, probabil ca marea masa a deponentilor va pregeta sa-si ia banii de la banca pentru a-i investi in alta parte. 

In plus, poate ca tot raul va fi spre bine, macar de data aceasta: adica ajungem la o echilibrare a impozitarii pe diverse forme de investitii - bancare, bursiere, imobiliare. Si ca urmare, alternativele oferite de piata romaneasca in prezent tind sa devina neutre cel putin din acest punct de vedere.

Scenariul bancherilor tine insa pana in momentul in care dobanzile la depozite ar putea aluneca sub limita unui minim castig. Si atunci economisirile s-ar considera descurajate. Spectrul dobanzilor real negative este periculos de apropiat in conditiile in care bancile nu au mai intarziat sa reduca dobanzile bonificate pana la niveluri de 10% pe an. In ianuarie, inflatia a fost de 0,8%. Adaugand comisionul de retragere, care se aplica la suma totala, este greu de explicat unui client de ce si-ar pastra banii la banca, daca nu de teama hotilor.

Nici nu mai vorbim de castigul care mai ramane de pe urma unui depozit in valuta, bonificat cu dobanzi de 2-3% pe an si care este ros cu spor de aprecierea leului. In acest context, bancherii sustin va-rianta unei cresteri graduale a impozitului de la 1% la 10%, in cel putin doua etape pe parcursul acestui an. Din nou, ramane sa asteptam forma finala a deciziei guvernului.

Potrivit unor teorii, aceste impozite ar trebui chiar sa ne placa, pentru ca ele ar veni sa substituie o decizie de majorare a cotei de TVA. Si culmea este ca la Ministerul Finantelor continuau discutiile pe tema acestei alegeri chiar si dupa anunturile privind majorarile de impozite pe castigurile de capital si dobanzi. 

Mai mult, BNR a pastrat tacere asupra acestui subiect, sperand, parca, intr-o solutie de ultim moment. 

Unul dintre scenariile cele mai negre ar fi ca guvernul sa hotarasca majorarea impozitelor amintite, iar in cele din urma sa fie nevoit sa ridice si cota de TVA, ramasa pana acum neschimbata, pentru a strange la buget veniturile pentru incadrarea in deficitul bugetar de 0,4-0,5% din PIB.

Pentru ca asa cum arata socoteala actuala, sumele aduse de impozitarea veniturilor din dobanzi si a castigurilor de ca-pital sunt nesemnificative. Asa ca FMI cere inclusiv eliminarea deducerilor personale de baza pentru salariati. Iar proiectia bugetara cea mai pesimista include in luna octombrie o noua majorare de accize, corespunzatoare etapei 2006 din calendarul de aliniere la nivelurile din UE.