Campionatul European de Fotbal a avut un impact redus şi de moment asupra turismului local. Industria ar putea să-şi revină abia în 2024-2025, dar e nevoie de investiţii

Autor: Cristina Roşca Postat la 11 iulie 2021 72 afişări

Campionatul European de Fotbal - cu cele patru meciuri jucate la Bucureşti – a avut un impact redus şi de moment asupra turis­mului local care în mod normal ar fi beneficiat de prezenţa câtorva zeci de mii sau chiar peste 100.000 de străini veniţi în Capitală pentru a-şi susţine echipa naţională.

Campionatul European de Fotbal a avut un impact redus şi de moment asupra turismului local. Industria ar putea să-şi revină abia în 2024-2025, dar e nevoie de investiţii

♦ „Bucureştiul trebuie să îşi dezvolte infrastructura turistică, trebuie să îşi contureze un brand mai puternic, să aibă o campanie de promovare şi să se poziţioneze ca o destinaţie în regiune pentru vizitatorii străini“ ♦ Toată România era încă dinainte de pandemie codaşă în UE în ceea ce priveşte numărul de vizitatori străini atraşi, cu doar 2-2,5 milioane de sosiri de peste graniţe pe an ♦ Spre comparaţie, doar Praga, capitala Cehiei, atrage de trei ori mai mulţi turişti.

Campionatul European de Fotbal - cu cele patru meciuri jucate la Bucureşti – a avut un impact redus şi de moment asupra turis­mului local care în mod normal ar fi beneficiat de prezenţa câtorva zeci de mii sau chiar peste 100.000 de străini veniţi în Capitală pentru a-şi susţine echipa naţională. Restricţiile impuse de pandemie, cum ar fi folosirea la capacitate redusă a arenelor, au făcut însă ca impactul să fie mult mai redus, spun analiştii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

„Din cauza pandemiei de COVID-19, industriile care în mod normal ar fi beneficial de meciurile de fotbal de la Euro 2020 jucate la Bucureşti – turism, restaurante, baruri şi retail – nu au resimţit boostul de care în mod normal ar fi beneficiat în acest context“, spune Cosmin Dan, consultant services & payments în cadrul Euromonitor International.

El adaugă că numărul redus de suporteri care au participat la meciuri, restricţiile încă în vigoare în diferite ţări din lume şi riscurile la nivel de sănătate au făcut ca impactul asupra HoReCa să fie mic, asta în contextul în care această industrie se număra deja printre cele mai afectate de pandemia de COVID-19.

La Bucureşti s-au jucat trei meciuri în grupe şi unul în sferturile de finală. Analistul Euromonitor afirmă totodată că aceste evenimente nu s-au resimţit deloc la nivel de turism dincolo de Capi­ta­lă pentru că puţini au fost cei care au depăşit graniţele oraşului, ei venind aici doar pentru meci.

Totuşi, la nivel de avantaje pen­tru România, experienţa câşti­ga­tă cu această ocazie la nivel de coor­ganizare a unei mari competiţii spor­tive ar putea să ajute piaţa loca­lă ca pe viitor să găzduiască alte eve­nimente majore din sport, en­ter­tain­ment sau cultură.

Spre deosebire de alte cam­pio­na­te din fotbal, Euro 2020 s-a des­fă­şu­rat în mai multe oraşe din mai mul­te ţări, aşa că beneficiile econo­mi­ce sau de altă natură sunt împăr­ţi­te. Şi investiţiile făcute de statele-gazdă au fost astfel mai mici.

În cazul României, deşi nu s-a resimţit un im­pact puternic la nivel de turişti străini, re­pre­zentanţii HoReCa spun că numărul con­sumatorilor locali care au ieşit în oraş să vadă meciurile - în special cele din semifinală - a fost în creştere considerabilă faţă de o zi normală. Spre exemplu, pentru prima semifinală (Italia-Spania), vânzările teraselor au fost cu 50-60% mai mari decât în mod normal.

Mai mult, locurile au fost rezervate şi pentru finala de duminică dintre Italia şi Anglia.

„Când vine vorba de beneficiile aduse de Euro 2020, putem menţiona o creştere a vânzărilor de băuturi răcoritoare, alcoolice, snacks-uri şi chiar mâncare, atât acasă cât şi în oraş. Există şi beneficii intagibile ale acestui eveniment, şi anume că i-a făcut pe oameni să uite de pandemie“, spune Justas Gedvilas, research manager – sports în cadrul Euromonitor Internaţional.

Afirmaţiile vin în contextul în care şi industria sportivă a avut de suferit ca urmare a amânării de meciuri sau alte competiţii în pandemie. Iar când acestea s-au desfăşurat, publicul fie nu a avut acces, fie au fost aplicate restricţii. Şi aceste situaţii au afectat turismul mondial.

„Dacă vorbim de industria turismului în general, ne aşteptăm ca numărul de turişti străini care ajung în Bucureşti să revină la nivelul de dinainte de pandemie (2019) abia în 2024-2025. Capitala trebuie să îşi dezvolte infrastructura turistică, trebuie să îşi contureze un brand mai puternic, să aibă o campanie de promovare şi să se poziţioneze ca o destinaţie în regiune pentru vizitatorii străini“, spune Cosmin Dan.

Toată România era încă dinainte de pandemie codaşă în UE în ceea ce priveşte numărul de vizitatori străini atraşi, cu doar 2-2,5 milioane de sosiri de peste graniţe pe an. Spre comparaţie, doar Praga, capitala Cehiei, atrage de trei ori mai mulţi turişti, acest oraş reuşind să se poziţioneze pe harta europeană ca fiind unul dintre cele mai vizitate. Similar este şi cazul oraşului Budapesta.

Bucureştiul atrăgea o bună parte dintre vizitatorii străini din România – poate chiar jumătate – dar mulţi veneau aici în interes de business. Capitala era văzută ca un oraş pentru distracţie de către mulţi turişti străini.

Pandemia a reuşit însă să şteargă chiar şi aceste cifre, turismul şi HoReCa fiind printre cele mai afectate domenii din lume de restricţiile impuse de autorităţi pentru a limita răspândirea bolii.

„După un an 2020 teribil, când unele categorii ale pieţei HoReCa au postat scăderi de vânzări de până la 40% comparativ cu anul anterior, cifrele din 2021 sunt dependente de o serie de factori precum progresul procesului de vaccinare, revenirea la normal a consumatorilor locali şi vremea.“

Pandemia a şters cu buretele 5 mld. lei din încasările restaurantelor şi barurilor. Piaţa a scăzut în medie cu 30%, până la 13,2 mld. lei, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Cifrele nu includ rezultatele hotelurilor.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.