În ciuda titlurilor de ziar care anunţă că startup-urile părăsesc Silicon Valley, polul de tehnologie din San Francisco este încă o zonă fierbinte pentru inovaţie. Din 10 companii care încearcă să ajungă cât mai repede la o evaluare de 1 miliarde de dolari pentru a deveni unicorni, opt sunt bazate în San Francisco, potrivit Entrepreneur.

Doar cu un deceniu în urmă, nu ne puteam imagina că ne închiriem casa cuiva, că vom împărţi maşina personală cu cineva sau că vom vorbi video oricând online cu prietenii din alte părţi ale lumii – totul cu o singură atingere a ecranului smartphone-ului. Cu toate acestea, Airbnb-urile, Uber-urile şi Facebook-urile lumii tehnologice muncesc din greu să îşi transforme visurile în realitate.

Împotriva şanselor, ţinând cont că majoritatea start-up-urilor eşuează, mii de fondatori încearcă să lanseze următorul unicorn. Publicaţia americană a identificat o serie de greşeli de marketing pe care le comit aceşti antreprenori.

În primul rând, ele aleargă după apariţiile în presă mult prea devreme. Startup-urile sunt construite cu pasiune şi credinţă. Dacă nu crezi în misiunea companiei şi în produs, succesul este imposibil.

Acest nivel de convingere, totuşi, generează o slăbiciune pentru mulţi antreprenori. Elizabeth Holmes şi soarta startup-ului Theranos pot fi exemple de scenarii negative. Fondatorii vor să îşi împărtăşească viziunea cu restul lumii şi aleargă după apariţii media înainte să dovedească succesul.

În timp ce o apariţie în TechCruch sau VentureBeat va impresiona investitorii, îţi va face părinţii mândri şi îţi va întări ego-ul de antreprenor, dacă legătura produs-piaţă nu a fost încă stabilită, este posibil să duci startup-ul înspre o zonă de ruşine publică.

Un alt exemplu este startup-ul Bodega. Anul trecut, doi foşti angajaţi ai Google au încercat să lanseze practic un tonomat de produse încărcat cu itemi pe care oamenii le cumpără zi de zi de la magazinele de proximitate. Problema cu acest concept a fost evidentă pentru toată lumea, însă nu şi pentru fondatori.

Clienţii pe care îi viza acest startup erau în cele mai multe cazuri imigranţi care au magazine de familie. Comunităţile locale nu abandonează de obicei aceşti comercianţi pentru o alternativă robotică.

În timp ce s-a scris despre Bodega în The Washington Post, CNN şi alte outleturi mari de presă, majoritatea articolelor erau negative şi expuneau erorile dintre relaţia produs-piaţă efectuate de startup.

O altă provocare cu care se întâlnesc fondatorii de startup-uri tech este o nevoie constantă de a perturba sistemul şi industriile, iar această nevoie duce la greşeli. Când auzi constant despre succes „peste noapte”, în încercarea de a te ridica la aşteptările investitorilor, este natural să îţi doreşti rezultate rapide.

Conceptul de „growth hacking” reprezintă un proces de avansare rapidă prin anumite procese de business precum marketing, dezvoltarea produsului şi vânzări. Acesta a prins amploare în special în sectorul startup-urilor din tehnologie. În timp ce este un mod agil de a găsi canale prin care să ajungi la audienţa ta, ignoră un aspect fundamental al marketingului şi-anume relaţia cu produsul şi compania.

Când o companie este încă în faşă, calitatea relaţiilor cu clienţii este vitală. Este mai bine să ai o bază de clienţi loiali şi dispuşi să îţi susţină brandul decât una care doar consumă.

Specialiştii spun că startup-urile ar trebui să îşi dezvolte mai întâi o relaţie solidă şi semnificativă cu o bază mai mică de clienţi, care se transformă în ambasadori de brand, în loc de a adopta o abordare superficială bazată doar pe numărul de clienţi.

A treia greşeală pe care o fac antreprenorii este de a încerca să fie prezenţi pe toate canalele şi toate platformele de comunicare în acelaşi timp, în loc să meargă pe variantă marketingului personalizat, specific, ceea ce duce în timp la pierderi semnificative de timp şi capital cu rezultate minime.