♦ Majoritatea băncilor au operat majorări ale capitalului în ultimul deceniu ♦ Dintre băncile mari, Banca Transilvania şi-a majorat fondurile proprii de circa cinci ori faţă de nivelul din 2013, BCR şi-a triplat capitalul, BRD şi-a dublat nivelul, UniCredit Bank şi-a triplat fondurile proprii, Raiffeisen a ajuns la un capital dublu faţă de 2013, iar CEC Bank şi-a majorat fondurile proprii de mai mult de patru ori ♦ Capitalul întregului sistem bancar s-a apropiat de 70 mld. lei în anul 2023 după un salt de 10% faţă de 2022, nivelul fiind mai mult decât dublu faţă de 2013 ♦ Majorări consistente ale fondurilor proprii în 2023 faţă de 2022 în cazul băncilor mari din top 10 se observă la Banca Transilvania (+16%), BCR (+11%), CEC Bank (+11%) şi Raiffeisen Bank (+11%) ♦ Primele trei bănci din vârful clasamentului după capitalizare – Banca Transilvania, BCR şi BRD - deţin o pondere de aproape 50% din totalul capitalului propriu al băncilor din România de la final de 2023, având cumulat fonduri proprii de 33,6 mld. lei.

Băncile din România deţineau la finalul anului trecut capitaluri proprii cumulate de aproape 70 mld. lei, în creştere cu 6,2 mld. lei, respectiv cu aproape 10% peste nivelul din anul 2022, potrivit datelor BNR.

Majoritatea instituţiilor de credit incluse în top, respectiv 17 bănci, şi-au majorat fondurile proprii în 2023 faţă de 2022, în timp ce două bănci şi-au redus capitalul, iar cinci bănci au rămas anul trecut cu capitaluri comparabile cu cele din 2022. Băncile care au statut de sucursală nu raportează fondurile proprii la BNR.

Majorări consistente ale fondurilor proprii faţă de 2022 în cazul băncilor mari din top 10 se observă la Banca Transilvania (+16%), BCR (+11%), CEC Bank (+11%) şi Raiffeisen Bank (+11%).

Urmărind şi evoluţia celorlalte bănci care activează pe piaţa românească, creşteri substanţiale ale capitalurilor au mai avut anul trecut Vista Bank (+16,7%), Libra Internet Bank (+16,7%), Garanti BBVA (12,5%) şi Intesa Sanpaolo Bank (+11%).

Anul 2023 a adus trei tranzacţii de fuziuni şi achiziţii în sistemul bancar românesc - UniCredit Bank, care fuzionează cu Alpha Bank România, Intesa Sanpaolo, care preia First Bank, şi Banca Transilvania, care achiziţionează OTP Bank, finalizarea acestor tranzacţii fiind estimată pentru 2024. Lider în topul băncilor în funcţie de valoarea fondurilor proprii deţinute la final de 2023, cu 13,6 mld. lei (19,6% din total), a fost Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active. Fondurile proprii ale băncii sunt mai mari cu circa 2 mld. lei, respectiv cu peste 16% faţă de nivelul din 2022. Iar comparativ cu nivelul din 2013, Banca Transilvania şi-a majorat fondurile proprii cel mai mult, de circa cinci ori.

Poziţia 2 în topul băncilor după fondurile proprii îi revine BCR, a doua cea mai mare instituţie de credit după active. Banca românească cu capital austriac şi-a majorat anul trecut fondurile proprii cu 1,2 mld. lei (+11%) faţă de 2022, până la aproape 12 mld. lei. Faţă de nivelul din urmă cu un deceniu, BCR şi-a majorat fondurile proprii de aproape trei ori.

Podiumul clasamentului fondurilor proprii este completat de BRD-SocGen, a patra bancă mare după active, care a ajuns la un nivel de 8,1 mld. lei, în creştere modestă faţă de nivelul de 7,95 mld. lei de la final de 2022. Comparativ cu anul 2013, banca românească cu capital francez şi-a dublat capitalul.

Primele trei bănci din vârful clasamentului după capitalizare – Banca Transilvania, BCR şi BRD - deţin o pondere de aproape 50% din totalul capitalului propriu al băncilor din România de la finalul anului 2023, având cumulat o valoare de 33,6 mld. lei.

O bancă mare din clasament ar fi ING Bank, dar fiind sucursală, aceasta nu raportează valoarea capitalului propriu către BNR.

Poziţia a patra în topul capitalurilor proprii este ocupată în anul 2023 de UniCredit Bank (plasată pe locul 7 în topul după active), cu o valoare a fondurilor proprii de 8 mld. lei, cu 0,6 mld. lei (+8%) în creştere faţă de 2022. Raportat la nivelul din urmă cu un deceniu, de la final de 2013, UniCredit Bank şi-a triplat capitalul.

Raiffeisen Bank, care a coborât anul trecut pe locul 6 în topul băncilor după active, ocupă poziţia 5 în topul capitalizării, cu fonduri proprii de 7,1 mld. lei în 2023, în creştere cu 0,7 mld. lei, respectiv cu 11% peste nivelul din 2022. Faţă de anul 2013, banca românescă cu capital austriac are un capital dublu.

Valoarea capitalurilor proprii cumulate în cazul primelor cinci bănci din clasament este de 48,7 mld. lei, reprezentând aproape 70% din totalul capitalului propriu al băncilor din România în 2023.

CEC Bank, instituţie de credit deţinută de statul român, care a urcat anul trecut pe locul 3 în topul după active, ocupă locul 6 în topul capitalizării. Banca a înregistrat anul trecut o majorare a fondurilor proprii cu peste 10%, până la un nivel de 6,2 mld. lei. În ultimul deceniu, CEC Bank şi-a majorat capitalul de mai mult de 4 ori.

În cazul Alpha Bank, plasată pe locul 7 în topul capitalizării, fondurile proprii au ajuns la sfârşitul anului 2023 până la 2,4 mld. lei, nivel apropiat de cel din 2022, de 2,3 mld. lei. În ultimul deceniu, capitalul Alpha Bank a crescut de doar 1,3 ori. Alpha Bank fuzionează cu UniCredit Bank, finalizarea operaţiunii fiind estimată pentru acest an.

Şi OTP Bank, care ocupă locul 8 în topul capitalizării, avea anul trecut fonduri proprii comparabile, de circa 2,4 mld. lei, peste nivelul din 2022 de 2,2 mld. lei. În ultimul deceniu, banca românească cu capital maghiar şi-a majorat capitalul de 6 ori, de la doar 0,4 mld. lei în 2013. OTP Bank a fost preluată de Banca Transilvania, finalizarea procesului fiind estimată pentru 2024.

Urmează în topul capitalizării, pe locul 9, Garanti BBVA (locul 11 în clasamentul după active), cu fonduri proprii de 1,8 mld. lei la final de 2023, mai mari cu 12,5% faţă de 2022. Banca şi-a majorat capitalul de 3,6 ori faţă de nivelul din 2013.

În cazul Exim Bank Românească, bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor, plasată pe locul 10 în topul capitalizării, nivelul fondurilor proprii a rămas în 2023 la un nivel comparabil cu cel din 2022, de 1,6 mld. lei.

În anul 2022 a fost încheiat procesul de fuziune prin absorbţie dintre EximBank şi Banca Românească. Tot în 2022 Vista Bank a finalizat fuziunea cu Credit Agricole România, proces început în 2021, când Vista Bank a achiziţionat această bancă, Credit Agricole fiind radiată. Şi integrarea Idea Bank în Grupul Banca Transilvania s-a finalizat în 2022, dar Idea Bank a rămas o bancă de sine stătătoare, redenumită Salt Bank.

Primele zece bănci din clasamentul capitalizării au o valoarea cumulată a capitalurilor proprii de 63 mld. lei, însemnând o pondere de peste 90% din totalul capitalului propriu al băncilor de pe piaţa locală în 2023.

Pe lângă băncile care au înregistrat creşteri ale capitalurilor în 2023, au fost şi bănci care au avut scăderi. Mai exact, două bănci şi-au redus fondurile proprii anul trecut, respectiv Porsche Bank şi Aedificium Banca pentru Locuinţe, în timp ce la cinci bănci nivelul fondurilor proprii a rămas constant, respectiv Exim Banca Românească, Credit Europe Bank, First Bank, ProCredit Bank şi Techventures Bank (fosta Banca Feroviara).

Cum a evoluat solvabilitatea sistemului bancar în ultimul deceniu?

Solvabilitatea sistemului bancar s-a menţinut peste 20%, depăşind cerinţele prudenţiale aplicabile, precum şi media europeană, ajungând la finalul anului 2023 la 23,6%, conform datelor BNR.

La finalul primului trimestru (T1) din 2024, rata de solvabilitate - unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituţie de credit şi sistemul bancar în general - a ajuns la aproape 23% (22,9%), în creştere faţă de nivelul din T1/2023, de 21,65%. Însă, solvabilitatea a mai scăzut puţin faţă de finalul anului 2023, când era 23,6%. Totuşi, nivelul solvabilităţii este în continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arată că băncile au teoretic suficient spaţiu pentru continuarea creditării economiei.

BNR susţine că rezultatele ultimului exerciţiu de testare la stres a solvabilităţii, derulat pe orizontul de timp 2023-2025, reflectă o bună capacitate a sectorului bancar de a face faţă provocărilor unui mediu macroeconomic advers, aspect ce are la bază o rezervă de capital consistentă la începutul exerciţiului (decembrie 2022), precum şi o bună capacitate operaţională de a genera rezultate financiare pozitive într-un mediu caracterizat de dobânzi relativ ridicate (în special la nivelul băncilor mari).

Modificarea graduală a structurii de finanţare, precum şi eficientizarea activităţii operaţionale prin reducerea cheltuielilor (inclusiv prin eforturile de digitalizare) sunt factori care au contribuit la întărirea rezilienţei instituţiilor de credit, în viziunea BNR. Astfel, băncile din România au o bună capacitate de absorbţie a potenţialelor pierderi neaşteptate în cazul unor şocuri macroeconomice.

Banca centrală atenţionează că un potenţial efect negativ suplimentar pe termen mediu asupra solvabilităţii va fi generat de transpunerea cadrului de reglementare Basel III la nivel european, aşteptată să determine o majorare a cerinţelor de capital.

8 bănci au statut de sucursală şi nu au mai raportat în ultimii ani fondurile proprii la BNR. Aceste bănci sunt:  ING Bank, Citibank, BNP Paribas Paris, TBI Bank, BNP Paribas Personal Finance, Banque Banorient France, Alior Bank şi Bank of China. În 2013 băncile cu statut de sucursale raportau la BNR capitaluri proprii, totalul aferent anului 2013 incluzând şi capitalurile aferente sucursalelor.

BNR susţine că rezultatele ultimului exerciţiu de testare la stres a solvabilităţii, derulat pe orizontul de timp 2023-2025, reflectă o bună capacitate a sectorului bancar de a face faţă provocărilor unui mediu macroeconomic advers, aspect ce are la bază o rezervă de capital consistentă la începutul exerciţiului (decembrie 2022), precum şi o bună capacitate operaţională de a genera rezultate financiare pozitive într-un mediu caracterizat de dobânzi relativ ridicate (în special la nivelul băncilor mari).

168 de sucursale şi agenţii bancare s-au închis în 2022, în timp ce numărul angajaţilor a fost mai mare cu 218 comparativ cu situaţia de la sfârşitul anului 2021, ritmul restructurării în bănci încetinind.

 Băncile au ajuns să aibă la sfârşitul anului 2022 un număr de 51.857 de angajaţi, în timp ce numărul sucursalelor a coborât la 3.487.

 Peste un sfert dintre bancheri au plecat din acest domeniu şi aproape jumătate dintre sucursalele bancare şi-au închis porţile la nivelul întregului sistem bancar faţă de 2008, odată cu tăierea costurilor, mutarea unei părţi din activitatea bancară în mediul online, dar şi ca urmare a dispariţiei mai multor bănci din statistici.