Câteva modificări genetice minore au transformat bacteria Morţii Negre într-un ucigaş în serie
Câteva modificări genetice minore au transformat bacteria Morţii Negre - una dintre cele mai grave pandemii din istoria omenirii - dintr-un agent patogen cu o virulenţă moderată într-un veritabil ucigaş în serie, potrivit unui studiu realizat recent în Statele Unite.
Yersinia pestis, bacteria care provoacă ciuma, a terorizat omenirea de-a lungul secolelor, ucigând peste 200 milioane de persoane pe plan mondial şi ducând la izbucnirea a două epidemii îngrozitoare, în secolele al VI-lea e.n. şi al XIV-lea e.n.
Însă această bacterie nu a fost dintotdeauna atât de periculoasă. Oamenii de ştiinţă americani au anunţat, marţi, că o serie de modificări genetice minore care s-au produs în urmă cu multe secole - prin intermediul unei singure gene care a suferit o mutaţie - au transformat această bacterie într-un ucigaş în serie.
Yersinia pestis a cauzat două dintre cele mai distrugătoare pandemii din istoria omenirii: Ciuma lui Iustinian, din secolul al VI-lea, denumită astfel după împăratul bizantin care, deşi s-a îmbolnăvit, a reuşit să supravieţuiască, şi Moartea Neagră, din secolul al XIV-lea. Şobolanii purtători de puricii care transportau bacteria ucigaşă au contribuit la răspândirea bolii în rândul oamenilor.
Savanţii americani au realizat teste pe şoareci pentru a retrasa evoluţia acelor modificări genetice ale bacteriei.
Ei au preluat o formă ancestrală a bacteriei care circulă şi astăzi în lume - izolată la nivelul unui rozător din Asia asemănător şoarecelui - şi au inserat-o într-o genă denumită Pla, care este implicată în dizolvarea cheagurilor sangvine. Această adăugire a ajutat bacteria să producă infecţii pulmonare fatale.
O mutaţie similară, realizată cu multe secole în urmă, au transformat bacteria Yersinia pestis dintr-un agent patogen ce cauza infecţii gastrointestinale moderate într-unul care a provocat o boală respiratorie fatală, denumită pestă pulmonară.
Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, că o singură mutaţie a aceleiaşi gene - o mutaţie prezentă şi în tulpinile din epoca modernă ale bacteriei - a permis acesteia să se răspândească în organism şi să invadeze nodulii limfatici, aşa cum se întâmplă în cazul ciumei bubonice.
Ciuma lui Iustinian a ucis între 20 de milioane şi 50 de milioane de oameni, iar Moartea Neagră a omorât cel puţin 150 de milioane de persoane, spune expertul în microbiologie Wyndham Lathem, de la Universitatea Northwestern din Chicago, coordonatorul acestui studiu ce a fost publicat în revista Nature Communications.
Savantul american spune că este dificil de identificat cu precizie momentul în care bacteria, care şi-a adăugat şi a eliminat diverse gene de-a lungul timpului, a inclus în structura ei gena Pla, dar "aproape sigur acest lucru s-a întâmplat în urmă cu cel puţin 1.500 de ani". Astfel, acea includere a genei Pla în genomul bacteriei Yersinia pestis s-ar fi produs cu un secol înainte de Ciuma lui Iustinian.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro