Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele şase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

♦ Cheltuielile cu salariile bugetarilor au ajuns la 58 de miliarde de lei în primul semestru din 2022 şi reprezintă 4,2% din PIB ♦ În valoare absolută, cheltuielile cu salariile bugetarilor în S1/2022 sunt la cel mai ridicat nivel din istorie, însă în raport cu PIB-ul sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani ♦ La stat lucrează peste 1,27 milioane de angajaţi, iar bugetarii reprezintă un sfert din totalul angajaţilor din economie.

Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele şase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe. Raportate la PIB, cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat echivalentul a 4,2% din PIB în primul semestru al anului 2022, faţă de 4,7% în perioada similară din 2021 şi au fost la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

„De multe ori ponderi ridicate ale cheltuielilor cu salarizarea în sectorul bugetar în PIB arată că nu s-a reformat sistemul instituţional, că e nevoie de oameni fizici acolo unde ar putea să se folosească softuri, că este încă multă birocraţie, deşi e-government ar trebui să avanseze. Problema nu este a procentelor din PIB sau a cifrelor absolute, ci a legăturii între pachetul motivaţional şi eficienţa muncii depuse. Or, din acest punct de vedere eu cred sincer că avem un sector bugetar încă inflamat, mare, şi sunt suprapuneri de persoane pe aceleaşi activităţi şi nu am ajuns la nivelul dorit de eficienţă şi de productivitate a muncii“, a explicat profesorul universitar Dumitru Miron de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Aproape 1,27 milioane de angajaţi din România lucrau la finalul lunii mai 2022 în sectorul bugetar, numărul acestora fiind în creştere cu aproximativ 17.000 de persoane faţă de luna mai a anului 2021, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul de Finanţe. Guvernul a în­ghe­ţat noile angajări în perioada iulie - de­cembrie 2022, pentru a reduce din chel­tuieli şi pentru a se încadra în ţinta de deficit bu­getar. Totuşi, în lunile mai-iunie a existat o efer­­vescenţă a concursurilor de angajare la stat, ceea ce va conduce, cel mai probabil, la o creştere a numărului de bugetari care ur­mează să se vadă în statisticile din lunile următoare. „Tot timpul guvernele anunţă înghe­ţa­rea angajărilor în sectorul public. Şi după ace­ea constatăm că, deşi un an de zile au fost îngheţate angajările, numărul de funcţio­nari publici a crescut.“

Există o nuanţă când se fac aceste anunţuri: se îngheaţă angajările în sectorul bugetar, cu excepţia poziţiilor unice. Şi venim şi le transformăm pe toate unice, transformăm departamente şi facem numai poziţii unice ca să angajăm“, a mai spus Dumitru Miron.

Guvernul a cheltuit anul trecut 112 miliarde de lei cu salariile bugetarilor, adică aproape un sfert din bugetul total de cheltuieli, în contextul în care deficitul bugetar a fost de 80 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, costurile cu salariile bugetarilor au reprezentat 9,4% în 2021.

„Ar trebui ca toate salariile, nu doar cele din sectorul bugetar, să aibă o strânsă legătură cu productivitatea, cu eficienţa. Ne ferim mereu să măsurăm productivitatea muncii celor din sectorul bugetar, considerând că ei sunt diferiţi de cei din business, unde se măsoară cu balanţă analitică relaţia dintre motivaţie şi eficienţa muncii. Cei mai mulţi dintre angajaţii din sectorul bugetar sunt aduşi ca filodormă, pentru diverse servicii pe care le fac în plan politico-instituţional. De câte ori se schimbă coaliţiile guvernamentale, se realocă masiv poziţiile din sectorul bugetar, ministere, departamente, companii publice, care arată că oamenii nu sunt acolo ca să iasă la pensie pentru că sunt indispensabili, ci pentru că sunt mai apropiaţi de un partid care primeşte o felie mai mare la algoritm decât alţii“, a mai spus profesorul Dumitru Miron. În opinia lui, trebuie corectate asimetriile din reglementare şi trebuie preluat modelul altor ţări, unde, până la un anumit nivel în sistemul bugetar, funcţiile sunt politice şi angajaţii de pot schimba, iar de la un anumit nivel încolo posturile să fie ocupate de profesionişti.