Pentru a dimensiona problema şi a identifica posibile surse ale acesteia, dar mai ales pentru a propune soluţii viabile, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, CDR a solicitat o analiză a pieţei muncii. 

Conform studiului „Barometrul forţei de muncă”, realizat de PwC România pentru CDR, România este în topul ţărilor europene în ceea ce priveşte procentul de populaţie aptă de muncă, aflată în afara pieţei muncii (peste 34%) fiind depăşita doar de Italia si Croaţia. Dincolo de pensionari şi persoane încadrate în diverse forme de educaţie, există peste un milion de persoane de vârstă activă care oficial nu sunt implicate în nici un fel de activitate economică, iar numărul de şomeri înregistraţi este de aproximativ 400,000 persoane. Pe de altă parte, prognozele oficiale pentru următorii 3 ani privind legătura dintre  piaţa muncii şi creşterea PIB-ului, estimează un necesar de angajaţi de aproximativ un milion de persoane. 

De asemenea, analiza relevă discrepanţe între judeţele din ţară, existând judeţe care prosperă din punct de vedere economic, dar nu mai au forţa de muncă disponibilă, precum şi judeţe cu număr mare de persoane care nu lucrează. Mai mult, judeţe din ambele extreme există în aproape toate regiunile de dezvoltare, ceea ce deschide posibilitatea unor soluţii la nivel regional.

Într-un context demografic marcat de îmbătrânirea populaţiei şi migraţia masivă, fenomene deja bine cunoscute, Barometrul propune un set de măsuri, urmând exemple de bune practici din alte ţări, care să diminueze decalajul pe termen scurt prin integrarea în piaţa muncii a unui procent cât mai mare din populaţia inactivă, inclusiv încadrarea parţială a pensionarilor sau a tinerilor care studiază, respectiv să permită acoperirea temporară a deficitului cu resurse externe. 

Acest studiu subliniază încă o dată necesitatea implementării unor reforme sustenabile în educaţie, sănătate şi infrastructură, fără de care majoritatea problemelor legate de forţa de muncă nu pot fi rezolvate pe termen lung. Harta forţei de muncă elaborată împreună cu PwC este un instrument bun în elaborarea unor proiecte concrete, dar şi a unor strategii care pot duce la rezolvarea decalajelor dintre regiuni, sau poate chiar la nivel de judeţe din cadrul aceleiaşi regiuni de dezvoltare economică. O abordare modernă, implementarea unor măsuri simplificate, vor fi cu siguranţă preluate de mediul privat. De asemenea, proiecte pilot, la nivel de regiune sau industrie, pot reprezenta baza implementării la nivel naţional.”, a declarat Adela Jansen, Coordonatorul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

Studiul relevă reforma educaţiei ca unul dintre elementele fundamentale ale depăşirii actualei crize, dar şi ca un instrument pentru evitarea adâncirii acesteia. Dezvoltarea sistemului educaţional poate fi făcută în două etape, menite a grăbi efectele reformei. Una dintre acestea vizează programele universitare şi ale şcolilor duale a căror programă trebuie corelată cu nevoile actuale ale pieţei forţei de muncă. În acelaşi timp, o a doua etapă se referă la schimbări structurale, de profunzime referitoare la problematica anilor de şcoala gimnazială. Un cadru multianual împreună cu o analiză periodică vor permite adaptarea la evoluţia schimbărilor rapide din piaţa muncii, păstrând în acelaşi timp şi obiectivul eliminării disfuncţionalităţilor de bază (precum analfabetismul funcţional), dar şi al prioritizării competenţelor STEM.

„Documentul analizează impactul pe termen lung al tehnologiei şi al evoluţiilor demografice globale asupra pieţei muncii. Ocupaţiile viitorului vor avea la bază competenţe digitale în orice domeniu de activitate. Ansamblul de măsuri imediate pe care le propunem trebuie completat cu o strategie de ţară, pe termen lung, realizat în strânsă colaborare cu mediul de afaceri. CDR este o asociaţie de organizaţii puternice, cu mulţi specialişti care pot contribui cu expertiză şi soluţii. Ne exprimăm şi de această dată disponibilitatea de a colabora. Acest studiu, care are recomandări concrete pentru măsuri rapide, se doreşte a fi o poartă deschisă pentru un dialog constructiv.” declară Adela Jansen.