Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană îşi face deja resimţite efectele în toată lumea. Deşi mulţi oameni, printre care probabil şi mulţi români, consideră că este o problemă a britanicilor, cu care ei se vor confrunta, unda de şoc a Brexitului va avea efecte pentru toate ţările din UE.

Businessuri în valoare totală de 800 de milioane de dolari s-au mutat deja din Londra în alte oraşe europene, iar această statistică reflectă realitatea dură doar din sectorul financiar. În fiecare zi cel puţin o companie anunţă că îşi reduce businessul din Marea Britanie sau că iese cu totul cu producţia de acolo, cum a anunţat săptămâna trecută producătorul Honda.

Mai mult, un Brexit fără acord ar putea afecta circa 100.000 de locuri de muncă din Germania, potrivit unui studiu realizat de Institutul Leibniz pentru Cercetări Economice şi Universitatea Martin Luther. Cercetătorii au plecat de la ideea că importurile Marii Britanii din UE vor scădea cu 25% după Brexit, ceea ce înseamnă că per total 612.000 de angajaţi din 43 de ţări vor fi afectaţi.

Din aceste locuri de muncă afectate, o parte ar putea fi în România, în contextul în care exporturile României în Marea Britanie erau de circa

3 miliarde de dolari, adică 4% din total, în 2017, iar importurile de aproape 2 miliarde de dolari, adică 2,2% din total. Printre bunurile pe care companiile din România le exportă către britanici se numără produse alimentare, produse textile, componente auto sau unelte. În acest context, Alex Milcev, liderul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică şi partener al EY România, consideră că toate companiile trebuie să ia în calcul relaţia la frontieră, care se va schimba total în contextul în care autorităţile britanice au început deja să transmită public indicaţii care se pliază pe scenariul de hard Brexit.

„Cea mai vizibilă faţetă va fi cea de la frontieră. De 12 ani nu avem niciun control la frontieră, ceea ce va aduce costuri în pus, întârzieri, control vamal, care poate include alte formalităţi şi consecinţe neplăcute, mai ales în perioada de tranziţie, când nu ştii exact ce se va întâmpla. Trebuie să ai un plan B, o rezervă de bani, să ai numerar ca să poţi achita costuri de care nici nu ştiai până acum că există”, spune Milcev. El mai spune că „fiscul britanic a anunţat deja măsuri care se iau la punctele de frontieră în ceea ce priveşte controlul vamal, iar scenariul descris acolo este de hard Brexit. Se introduc controlul vamal, taxele vamale, se pun la punct restricţii. Vom vedea dacă acesta este scenariul definitiv sau va fi altul. Faptul că autorităţile se pregătesc ne spune ceva”.

În prezent, cu mai puţin de o lună şi jumătate până la ieşirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană, scenariile indică spre un Brexit dur, în care nu va exista un acord, însă părţile încearcă încă să găsească opţiunea unor acorduri cel puţin în ceea ce priveşte relaţiile comerciale. „Sunt şi alte variante în discuţie, cum ar fi încheierea unui acord de uniune vamală, cum avem cu Turcia, sau chiar anularea Brexitului – o idee mai extremă care a prins contur în ultimele două luni, dar puţin probabilă”, spune consultantul.

Din punct de vedere juridic, actorii economici nu vor mai beneficia de o serie de avantaje care există doar datorită unor sisteme legislative integrate, corelate şi armonizate la nivelul blocului european. „Marea Britanie părăseşte reţeaua de tratate care o legau de UE. Nu mai sunt aplicabile directivele europene. Să nu uităm că multe administrează diverse aspecte fiscale. Directiva TVA, cea care a făcut posibilă armonizarea, directiva mamă-fiică, care administrează investiţiile între ţări. O afacere din România cu filiala în Marea Britanie s-a obişnuit că în ultimii 12 ani fluxurile au curs fără impozit, de la dividende, redevenţe şi chiar dobânzi. Lumea a uitat că se plătesc impozite. Brusc, după 29 martie, nu mai ai protecţia directivelor”, adaugă specialistul de la EY România. Consultantul atrage atenţia că oricine are tranzacţii cu Marea Britanie trebuie să îşi verifice fluxul. „Că e vorba de servicii sau de dividende, că suntem la bursa din Londra, ce facem cu investitorii? Dacă avem finanţări obţinute din Londra sau plasate în Londra, ce se întâmplă cu ele? Ne reţine cineva 10-15-20%? Astea sunt aspecte care trebuie clarificate.”

Ce se întâmplă cu oamenii? După Polonia, care are 1 milion de cetăţeni care trăiesc în Regatul Unit, România este a doua ţară cu cei mai mulţi cetăţeni plecaţi în Marea Britanie. Biroul Naţional de Statistică britanic arată că numărul de români care trăiesc în Marea Britanie a crescut în 2017 cu 25% faţă de anul anterior, ajungând la 411.000 persoane. Cifrele sunt spectaculoase ţinând cont de faptul că piaţa muncii din Marea Britanie nu a fost deschisă pentru români până la 1 ianuarie 2014. Dincolo de statistici, românii care pleacă la muncă în Marea Britanie fără a avea cetăţenie sau o anumită formă stabilă de recunoaştere legală şi sunt trimişi acolo doar sezonier sau doar pentru o perioadă de 1-2 ani, cum este cazul celor din agricultură, respectiv construcţii, se pot confrunta cu probleme de protecţie socială.

„Sistemul de protecţie şi asigurare socială din Europa este unul integrat, un român care munceşte în România dar este trimis temporar în Marea Britanie la muncă devine rezident fiscal, plăteşte doar impozit pe venit acolo, iar dacă i se întâmplă ceva, se duce la spital acolo şi este tratat în sistemul integrat de protecţie socială şi nu i se percep plăţi. Odată ce părăsim spaţiul european, acest acord pică. Nu mai există recunoaşterea faptului că plăteşti în România”, explică Alex Milcev. El spune că speră la păstrarea aranjamentului european de astăzi, încât negocierea unei noi opţiuni nu este posibilă în timpul limitat rămas până la Brexit. „Aranjamentul european este optim, dar ce este optim nu înseamnă că este şi acceptat politic. Poate şi aici există posibilitate de compromis, aşa cum se discută în sistemul vamal. Poate se păstrează totuşi o uniune pe protecţia socială, o schemă norvegiană, canadiană, sunt diverse modele. Durează foarte mult timp să negociezi o schemă de protecţie socială. Mai avem o lună, să vedem ce se întâmplă”, conchide consultantul.

Businessul merge înainte: la începutul lunii februarie compania britanică London Stock Exchange Group, care operează bursa londoneză, a inaugurat la Bucureşti primul centru de servicii din regiune şi a anunţat că îşi propune să angajeze 500 de oameni. Prezent la evenimentul de inaugurare, Jeremy Hunt, ministrul de externe al Marii Britanii, a salutat decizia companiei londoneze şi deschiderea cu care România a primit acest actor economic şi a asigurat că relaţiile economice dintre cele două ţări „se vor adânci” după Brexit. „Sunt fericit că Bucureştiul va găzdui noul centru de servicii, care va oferi locuri de muncă pentru 500 de români. Marea Britanie s-a construit pe comerţ liber. După ce ieşim din UE vrem să păstrăm relaţiile comerciale cu România şi chiar să le adâncim. Ţările noastre au un istoric de comerţ încă din secolul XVI. Peste 5.000 de companii britanice au investit în România, iar România trimite spre Marea Britanie bunuri valoroase precum maşinile Dacia sau maşinile Ford”, a spus atunci Jeremy Hunt.