Orice guvern, fie că este de la PNL, PSD sau tehnocrat, mai întâi are grijă de sectorul public, de întreprinderile, companiile de stat şi regiile de stat.

Nu contează productivitatea sau serviciile oferite societăţii. Asta apropos de testele PISA: salariile din învăţământ au crescut cu mult peste creşterea salariului minim pe economie, dar rezultatele sunt tot mai proaste. Asta ca să nu mai vorbim de sectorul medical, unde salariile au crescut cu 80% numai într-un an, dar de unde lumea fuge din cauza condiţiilor şi organizării oferite publicului.

Deşi angajaţii de la privat plătesc taxe pentru sănătate, ajung să mai plătească încă o dată pentru a accesa clinicile private, ca să nu aibă de-a face cu sistemul medical de la stat, mai puţin din cauza doctorilor, care sunt aceeaşi şi la stat şi la privat, ci mai mult din cauza condiţiilor oferite.

Sectorul privat, firmele private sunt bune doar să achite lunar o notă de plată, din care se plăteşte sectorul public. Iar orice întârziere sau neplată te trimite imediat la închisoare – vezi proiectul fostului ministru de finanţe Eugen Teodorovici.

Care e situaţia pe piaţa salariilor.

Conform ultimelor date, media salarială la stat a juns la 3.938 de lei net. Dacă am pune şi marile companii de stat sau instituţiile de stat care îşi stabilesc singure bugetul, media salarială ar fi mult mai ridicată.

Spre exemplu, BNR are un salariu mediu de aproape 8.000 de lei net şi nu este instituţia de stat sau compania de stat unde salariile sunt cele mai mari.

La polul opus, în industrie, care are ponderea cea mai mare în PIB, de 23% şi unde lucrează 1,2 milioane de oameni, aproape câţi sunt toţi salariaţii de la stat, salariul mediu este de numai 2.767 de lei net, aproape cel mai prost nivel din economie.

Cele mai mici salarii - de 1.400-1.500 de lei net - sunt pe piaţa restaurantelor, dar acolo se trăieşte bine din bacşiş. Într-un oraş mare, un chelner nu câştigă mai puţin de 3.000 de lei net în mână.

Având în vedere nivelurile salariale, prima opţiune a angajaţilor ar fi să lucreze la stat, unde salariile sunt mai mari, unde nu există nicio presiune, unde munca nu este normată şi monitorizată ca în fabricile de componente auto, unde şansa unor pensii mai mari este mult mai ridicată şi unde există un grad de protecţie politică extraordinar.  

Într-un an, grevele în companiile private pe motive salariale pot fi numărate pe degete, în schimb, la orice protest, la stat cerererile salariale sunt aproape imediat satisfăcute. Că doar banii nu-i produce statul, ci trebuie să vină de la sectorul privat.

Guvernul PNL ar fi putut să înceapă să corecteze o parte din aceste diferenţe între sectorul privat şi sectorul de stat printr-o creştere mai accelerată a salariului minim.

Conform proiectului Ministerului Muncii, propunerea este ca salariul minim pe economie să crească cu numai 7,2% de la 1 ianuarie 2.020, adică de la 2.080 de lei brut, la 2.230 de lei brut, respectiv de la 1.265 de lei net la 1.346 de lei net.

Pentru cei cu studii superioare, salariul brut rămâne la acelaşi nivel, de 2.350 de lei.

Ministerul Muncii spune în proiectul de hotărâre că sunt 1,370 milioane de salariaţi care sunt plătiţi în acest moment cu salariul minim pe economie din 5,631 milioane de salariaţi activi, adică 24% din total.

Ministerul Muncii mai face o precizare – că sunt numai 33 de funcţionari publici care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.

Din ce 1,370 milioane de salariaţi plătiţi cu salariul minim, marea majoritate sunt în sectorul privat.

Ministerul Muncii nu precizează câţi dintre cei plătiţi cu salariul minim intră în sectorul de stat, ci doar precizează cei 33 de funcţionari publici.

Problema este că statul, guvernul, nu au o statisică clară a numărului de angajaţi din economie, şi mai mult decât atât nu cred că poate oferi date exacte privind sectorul privat sau sectorul public.

La Institutul Naţional de Statistică numărul de angajaţi din economie este de 4,9 milioane.

La Ministerul Muncii sunt 5,6 milioane de salariaţi activi,

În REVISAL sutn 6 milioane de contracte de muncă, adică un salariat poate să aibă mai multe contracte de muncă.

Interesant este că REVISAL a fost creat mai mult pentru sectorul privat, unde se spune că se munceşte la negru, considerându-se că în sectorul public nu se întâmplă acest lucru.

La Casa de Pensii sunt înregistraţi aproape 5 milioane de salariaţi, pentru care se plătesc lunar contribuţii la pensie.

La Ministerul Finanţelor, care plăteşte salariile din sectorul public, există alte date care se bat cap în cap cu cele de la statistică, pentu că ministerul numără posturile din organigramă şi nu oamenii care lucrează.

Peste toate, sunt salariaţii din serviciile de forţă – serviciile secrete, armată, poliţie, unde datele nu sunt chiar atât de publice. 

Guvernele PSD au avut ca politică creşterea salariului minim pe economie ca principală măsură economică, în 7 ani acest indicator dublându-se, dar în acelaşi timp Ponta, Dragnea & Company au majorat salariile cu mult mai mult în sectorul de stat, culminând cu dublarea salariilor în sectorul medical numai în ultimii doi ani.

Guvernul PNL are şansa de a creşte mai repede salariul minim, profitând şi de conjunctura internaţională, unde aproape toate statele apelează la această măsură, având în vedere creşterea populismului şi lipsa de competiţie la care a ajuns capitalismul şi de a se apropia de nivelul salarial de la stat, dar nu face acest lucru, considerând că ar afecta profitabilitatea şi productivitatea companiilor private.

Dar guvenrul PNL nu are un plan pentru creşterea productivităţii muncii şi a calităţii serviciilor în sectorul public.

Firma de consultanţă PwC susţine că România are nevoie în următorii cinci ani de încă 1 milion de angajaţi, dacă vrea să-şi menţină cel ouţin o creştere economică anuală medie de 3,5%.

Problema este că la o creştere atât de redusă a salariului minim de numai 1.346 de lei net pe lună, cei 2 milioane de români care stau degeaba dar ar putea să lucreze nu vor ieşi la suprafaţă, asta ca să nu mai vorbim că cei care lucrează acum în sectorul privat, ar prefera să lucreze la stat, având în vedere că salariile sunt mult mai mari.

De asemenea, din cei 3-5 milioane de români care lucrează afară, cei care s-ar întoarce în ţară, nu pe salariul minim bineînţeles, ci pe salariile din sectorul privat, ar putea fi număraţi pe degete.

În propunerea de majorare a salariului minim cu 83 de lei net, noul ministru al muncii spune: Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă, datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi - femei, tineri etc.