Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, ar putea realiza un parc solar de cel mult 1.500 MW, pe un teren concesionat direct de către Administraţia Domeniilor Statului (ADS) în zona Piscul Sadovei-Dăbuleni (Dolj), potrivit unor informaţii necon­firmate de companie.

♦ Dacă se va realiza, acesta va fi cel mai mare proiect de energie solară din Europa ♦ În România, în acest moment, la Arad este în plină dezvotare un proiect solar de circa 1.000 MW, investiţie care va ajunge la circa 800 de milioane de euro.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, ar putea realiza un parc solar de cel mult 1.500 MW, pe un teren concesionat direct de către Administraţia Domeniilor Statului (ADS) în zona Piscul Sadovei-Dăbuleni (Dolj), potrivit unor informaţii necon­firmate de companie. Capacitatea proiectului este fără precedent, cel mai mare parc solar în dezvoltare în acet moment în România fiind de 1.000 MW la Arad, o investiţie care s-ar ridica la 800 de milioane de euro, dezvoltată de Monsson şi finanţată fondul britanic de investiţii Actis prin inter­mediul companiei Rezolv Energy.

În cazul proiectului Hidroelectrica, investiţia ar putea depăşi 1,2 mi­liarde de euro, ţinta fiind ca aceasta să fie finanţată cu fonduri europene.

Potrivit unui prezentări a ADS proiectul se va realiza pe o suprafaţă de 3.000 de hectare, fiind realizat în urma unui parteneriat între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Energiei şi Hidroelectrica. Practic, ADS concesionează direct acest teren către Hidroelectrica, urmând să primească în schimb anumite plăţi.

Mai departe, chiar la finalul anului trecut, 10 investiţii ale Hidroelectrica, printre care şi acest parc solar, au fost declarate ca fiind de interes naţional de către CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării), decizie urmată imediat de includerea acestora într-o ordo­nanţă de urgenţă, pu­blicată pe 14 decembrie, 175/2022. Practic, prin caracterul special al acestor proiecte, procesul de avizare ar trebui să meargă mult mai rapid.

Decizia includerii acestor investiţii în categoria proiectelor de interes naţional este justificată prin faptul că pentru a accesa banii europeni, toate aceste investiţii trebuie finalizate până în 2026. Mai mult, România se confruntă de 3 ani de zile cu un deficit de producţie, fiind nevoită să importe. „În contextul crizei energetice generate, la nivelul Uniunii Europene, de războiul ruso-ucrainean, Comisia Europeană a lansat, în luna mai 2022, planul de măsuri REPowerEU, având ca scop asigurarea independenţei Europei faţă de importurile de combustibili fosili din Rusia, cu mult înainte de orizontul de timp 2030. În acest context, România trebuie răspundă unei provocări şi totodată unei oportunităţi: aceea de a-şi creşte în ritm alert capacitatea de producţie în domeniul energiei, cu accent deosebit pe sectorul energiei regenerabile, astfel încât să răspundă atât noilor realităţi, cât şi politicilor strategice ale Uniunii Europene“, se arată în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă.

Dincolo de cele 10 investiţii ale Hidroelectrica, tot în textul OUG 175/2022 este inclusă şi finalizarea termicentralei Iernut, un proiect care trebuia finalizat în 2019, care nu este gata nici acum, ultimul termen anunţat pentru această investiţie, derulată de Romgaz, fiind anul viitor. Lucrările la termocentrala Iernut au început în 2016.

Revenind la Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, compania a terminat primele nouă luni ale anului trecut cu un profit net 3,5 mld. lei, cu 37% mai mare faţă de cel din perioada similară din 2021, la venituri de 6,8 miliarde de lei, cu 47% mai mari, arată datele publicate într-un raport al Fondului Proprietatea, acţionar minoritar cu 20%. Compania se confruntă cu un an hidrologic slab, cu impact direct în producţia de energie, care a scăzut cu 26% faţă de primele nouă luni 2021. Pe de altă parte, preţul mediu de vânzare a energiei pentru primele nouă luni din 2022 a fost de 590,5 lei/MWh, cu 93,3% mai mare decât cel din anul anterior, astfel că a compensat din plin reducerea producţiei.

Ca dezvoltare, Hidroelectrica intenţionează să investească în mai multe proiecte de producere a energiei verzi. Astfel, compania a anunţat că are în derulare proiecte de energie solară de peste 400 MW, toate în stadiul de avizare, portofoliu care ar necesita investiţii de 00 de milioane de euro pentru a fi pus în funcţiune. Hidroelectrica a ajuns după primele nouă luni din anul trecut la o cotă de piaţă pe segmentul concurenţial al furnizării de energie de 8,58% după o creştere agresivă în ultimul an. Astfel, producătorul de energie a trecut în faţa Tinmar Energy, care a terminat primele nouă luni ale anului trecut cu o cotă de piaţă de 6,21%. Cu cota de 8,58%, Hidroelectrica le suflă în ceafă germanilor de la E.ON Energie România, care au terminat primele nouă luni cu 8,98% pe piaţa furnizării de energie.

În 2021, Hidroelectrica aproape nu exista pe piaţa de furnizare locală, având o cotă de numai 1,69% pe piaţa concurenţială, după cum arată rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Acum a depăşit furnizori tradiţionali precum CEZ Vânzare. Potrivit celor mai recente informaţii, Hidroelectrica a ajuns la un portofoliu de peste 400.000 de clienţi, o bună parte din cota de piaţă fiind generată de intrarea în portofoliu a companiilor de talie medie. Compania se pregăteşte de listare la Bursa de la Bucureşti în 2023, prin vânzarea unei deţineri din partea Fondului Proprietatea, în ceea ce va fi cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) din România.