"Prima etapă a deprecierii (aproximativ în prima săptămână din 2014) a survenit pe fondul creşterii aversiunii faţă de riscul implicat de investiţiile în zone emergente, respectiv ca urmare a intrării masive la cumpărare pe dolarul american, în virtutea continuării măsurilor de contracţie monetară în SUA şi în anul curent; în consecinţă, a avut loc ieşirea din zona emergentă a capitalurilor speculative, întrucât asumarea riscurilor nu mai face sens atunci când dolarul oferă randamente în creştere şi riscuri mici", a arătat Cosmin Enache, director general adjunct al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest. Întărirea dolarului american la început de an a dus astfel la deprecierea monedelor din regiune inclusiv în raport cu euro: după primele şapte zile din ianuarie, leul a scăzut cu aproape 0,7% faţă de euro, zlotul şi coroana cehă cu aproape 0,6%, iar forintul cu aproximativ 1,1%.

Cea de-a doua etapă de depreciere a leului a fost determinată de măsurile de relaxare a politicii monetare, ciclu început de BNR încă de anul trecut.

În primăvara lui 2013, guvernatorul BNR anunţa că România va intra într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară; BNR a redus dobânda de referinţă la 5% în iulie, iar prin scăderile ulterioare aceasta a încheiat anul trecut cu valoarea de 4%. "Teoretic, ar fi fost de aşteptat ca leul să înregistreze o anumită depreciere în consecinţă, dar scăderea dobânzii de referinţă a avut anul trecut influenţe foarte reduse asupra monedei naţionale", a precizat Cosmin Enache.

Lucrurile au stat diferit în această lună, când BNR a redus dobanda cheie la 3,75% şi, în acelaşi timp, a scăzut semnificativ şi neaşteptat ratele rezervelor minime obligatorii, astfel încât cca 4 miliarde de lei sunt eliberate către bănci, crescând surplusul de lichidităţi din piaţă. "Amploarea măsurilor plus reconfirmarea oficială a zonei de echilibru urmărită de BNR- respectiv oscilaţiile cursului leu/euro de până la 5%- au susţinut o depreciere a leului de aproape 1% faţă de euro în doar două zile pe pieţele financiare. Deprecierea ar fi putut fi şi mai mare, dar rezultatele slabe (anunţate pe 10 ianuarie) privind piaţa americană a muncii au dus la scăderea USD faţă de euro şi la o creştere a apetitului pentru risc, fapt care a susţinut monedele regionale; ca urmare, pe termen scurt, zlotul şi forintul- de exemplu- s-au apreciat uşor, iar scăderea leului a fost plafonată", a precizat Cosmin Enache. Ulterior, după 15 ianuarie, variaţiile monedei naţionale au scăzut în intensitate comparativ cu evoluţia din prima parte a lunii.

Ce urmează?

"Cred că în 2014 leul ar putea fi mai sensibil faţă de măsurile BNR, varianta unei noi reduceri atât a dobânzii de referinţă, cât şi a rezervelor minime obligatorii fiind posibilă în acest an, mai ales în contextul în care inflaţia va rămâne în scădere. În plus, piaţa aşteaptă ca FED să reducă în continuare programul de relaxare cantitativă, iar întărirea USD (ca efect) va pune- cel mai probabil- din nou presiune pe monedele regionale, deci inclusiv pe leu.Să menţionăm însă ca devalorizarea leului îi dezavantajează pe unii, dar are şi avantaje; desigur că, pe de o parte, defavorizează populaţia şi firmele cu credite în euro; pe de altă parte însă, susţine exporturile oferind un impuls de creştere cererii externe pentru produsele româneşti. Cel mai important lucru însă este ca paritatea să nu fie foarte volatilă, limitând astfel posibilităţile de prognoză ale agenţilor economici, însă sunt sigur că de acest aspect va avea grijă Banca Naţională", a arătat Cosmin Enache.