O treime dintre sectoarele majore din economie – mai exact 23 dintr-un total de 65 – au reuşit în fiecare din ultimii doi ani să rămână pe plus în pofida unui context marcat de pandemie şi deci de o impredictibilitate fără precedent. Sănătate şi asistenţă socială, activităţi veterinare, industria alimentară şi poştă şi curierat sunt doar câteva dintre industriile în cadrul cărora businessurile nu doar că au mers mai departe – vorba piesei „The Show Must Go On” -, dar au şi reuşit să se dezvolte, capitalizând anumite slăbiciuni ale lanţurilor de distribuţie, anumite probleme mondiale sau anumite schimbări ale comportamentului de consum. Deşi evoluţia bună din aceste domenii – dar şi din altele – era deja anunţată de companii şi chiar discutată, acum ea este confirmată şi de cifre.

La o privire de ansamblu, anul trecut a fost unul foarte bun pentru businessul românesc, cifra de afaceri cumulată a celor peste 800.000 de companii din economie apropiindu-se la un pas de 2.000 de miliarde de lei, cu 16% peste nivelul din 2020, primul an marcat de pandemie, şi aproape dublu faţă de nivelul din 2008 ori 2009. Datele aferente lui 2021 iau în calcul toate companiile care şi-au depus rezultatele financiare până la 15 iulie, aşa că e posibil ca cifrele să fi crescut între timp, odată ce şi alte firme şi-au făcut publice datele din bilanţ.

Până la jumătatea verii, erau 803.000 de companii locale care îşi depuseseră bilanţurile la Ministerul de Finanţe, cu 4.000 mai puţine decât în 2020, astfel că datele sunt relevante şi indică un an cu adevărat bun pentru business, un an de revenire după şocul iniţial pe care l-a reprezentat pandemia de Covid-19. Deşi au mai existat restricţii şi în 2021, numărul lor şi impactul pe care l-au avut asupra mediului de afaceri au fost mai reduse. Chiar şi aşa, există şase sectoare – dintr-un total de 65, deci aproape 10% – unde rezultatele indică un declin faţă de 2020, este vorba de activităţi de editare, activităţi juridice şi contabilitate, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, transporturi aeriene, telecomunicaţii şi fabricarea altor mijloace de transport. Motivele din spatele acestor evoluţii pot diferi. Spre exemplu, pe piaţa editurilor, ce include piaţa de carte, declinul de 1,9% poate fi explicat de faptul că în primul an de pandemie, când ei au cumpărat au stat acasă mai mult decât oricând, au cumpărat mai multe cărţi, de dezvoltare personală şi psihologie – pentru a înţelege, poate, situaţia prin care treceau –, pentru copii – pentru că şi cei mici petreceau timp suplimentar la interior – ori de beletristică – pentru a evada din cotidian. Când au început din nou să iasă, să îşi reia viaţa obişnuită, e posibil ca achiziţiile de carte să se fi diminuat. Totodată, sub acest CAEN sunt incluse şi companiile ce editează reviste şi ziare, iar cum numărul publicaţiilor scade, şi cifrele aferente industriei evoluează în aceeaşi direcţie.

Inflaţia galopantă pune presiune, de fapt, pe cele mai multe sectoare din economie, consumul privat fiind lovit şi el, după un 2021 în care acest indicator a postat o creştere de două cifre (peste 10%), potrivit INS. Acest apetit pentru shopping de anul trecut se vede şi în datele de la RECOM.

În cazul altor sectoare, explicaţia e diferită, spre exemplu unul dintre jucătorii de top nu şi-a depus rezultatele (BlueAir în industria transporturilor aeriene) şi astfel cifrele sunt distorsionate.

Per ansamblu, 2021 a fost mai bun decât precedentul pentru cele mai multe sectoare din economie, dat fiind că în primul an de pandemie varii industrii au fost lovite din plin, de la HoReCa la agenţii de turism şi de la agenţiile de pariuri şi jocuri de noroc (închise o vreme şi funcţionând cu restricţii în rest) la activităţi sportive – afectate şi ele de aceleaşi restricţii. În 2020, mai bine de 60% dintre sectoarele analizate de ZF (40 din 65 de industrii) au postat scăderi.

De aceea, Ziarul Financiar a încercat să vadă care sunt acele industrii ce au fost pilonii de sprijin ai economiei în pandemie, în fiecare dintre cei doi ani. Doar 23 de domenii au reuşit să crească şi în 2020 (versus 2019) şi anul trecut (versus precedentul).

Aceste domenii, care au reprezentat pilonii de sprijin ai economiei în vremea crizei sanitare, adună peste 410.000 de firme, cu afaceri de 1.100 mld. lei şi 2 milioane de salariaţi. Ţinând cont că tot mediul de business românesc a raportat afaceri de puţin sub 2.000 de miliarde de lei în 2021, rezultă că afacerile active în unul dintre cele 23 de sectoare au contribuit cu mai bine de jumătate la total. Ponderea se păstrează şi la număr de firme şi la număr de salariaţi, deci putem spune că o treime din sectoarele din economie ţin în spate mai bine de 50% din mediul de business.

Printre cele mai bune evoluţii anul trecut le-a avut, din nou, sectorul sănătăţii şi asistenţei sociale, care se află pe locul secund ca ritm de creştere (după prelucrarea lemnului), cu un plus de 28,4%. Creşterea vine într-un an în care spitalele au continuat să fie sub presiunea pandemiei, în care campaniile de vaccinare au fost „în floare”, iar oamenii s-au întors în sistemul medical şi pentru alte probleme, după un 2020 guvernat de panica îmbolnăvirii de COVID-19 şi de prioritizarea bolnavilor care sufereau de pe urma acestui virus.

În strânsă legătură cu sistemul de sănătate, producţia de medicamente a avut şi ea o evoluţie pozitivă, deşi avansul s-a mai temperat faţă de primul an de pandemie. Această industrie este una concentrată la vârf, numărând o mână de companii mari. Şi totuşi, jucătorii din producţia de medicamente sunt vitali pentru sectorul farma. Spre exemplu, primele cinci fabrici locale de profil – Zentiva, Sun Pharma (Terapia), Antibiotice, Novartis (Sandoz) şi Biofarm – au produs cumulat 53 milioane de cutii de pastile în primele trei luni din 2022, ceea ce reprezintă 30% din consumul total în perioada menţionată, potrivit datelor companieie de cercetare de piaţă Cegedim. În valoare, cota lor de piaţă e mai mică, iar asta pentru că jucătorii locali au produse mai accesibile ca preţ, după cum spun executivii din domeniu.

Există şi alte sectoare, dintre cele 23 descoperite de ZF ca fiind pe plus în ambii ani de pandemie, unde numărul de jucători este foarte restrâns. Este cazul producţiei de ţigări. Aici sunt doar 17 companii în total, cu afaceri cumulate de 2,2 mld. lei. Dezvoltarea în domeniu se face prin investiţiile firmelor deja active mai degrabă decât prin atragerea de nume noi, iar asta pentru că şi la nivel mondial jocurile sunt făcute de doar câţiva giganţi.

La polul opus, de departe cele mai concurenţiale sectoare sunt comerţul (cu amănuntul şi cu ridicata) şi construcţiile. Afaceri de 134,9 miliarde de lei şi peste 420.000 de angajaţi în cele aproape 90.000 de companii – aşa arată, pe scurt, imaginea pieţei construcţiilor la bilanţul anului 2021, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Deşi toţi indicatorii sunt pe plus faţă de anul precedent, se remarcă, din punctul de vedere al afacerilor şi al forţei de muncă, o încetinire a ritmului de creştere. În ultimii doi ani, de la debutul pandemiei de COVID-19, ponderea construcţiilor în ansamblul creşterii economice a devenit tot mai importantă, însă greutatea acestui domeniu, care generează 7% din PIB, se datorează nu statului, ci investitorilor privaţi.

Totuşi, se anunţă vremuri grele pentru acest domeniu, dat fiind că inflaţia pune presiune pe bugetele firmelor şi pe preţurile finale, iar din acest motiv, unele proiecte sunt puse pe pauză. De asemenea, preţurile mari îi sperie şi pe consumatorii care se gândesc de două ori înainte de a-şi cumpăra o casă, spre exemplu. Inflaţia galopantă pune presiune, de fapt, pe cele mai multe sectoare din economie, consumul privat fiind lovit şi el, după un 2021 în care acest indicator a postat o creştere de două cifre (peste 10%), potrivit INS. Acest apetit pentru shopping de anul trecut se vede şi în datele de la RECOM. Comerţul cu amănuntul de produse alimentare, băuturi şi tutun a postat un plus de 7,5% anul trecut, după un avans chiar mai generos (de 9%) în 2020, când mulţi români au făcut – cel puţin în martie şi aprilie – cumpărături pentru stocare. Totodată, faptul că oamenii nu au mai putut ieşi în oraş, că nu au mai putut călători, a dus la un transfer de bani în consumul pentru acasă. O parte din sumă a mers către alimente şi băuturi mai scumpe. O altă parte s-a îndreptat către produse pentru dotarea locuinţei - electrocasnice, mobilier şi altele asemenea. În acest context, comerţul cu amănuntul de produse nealimentare a crescut cu 6,7% în 2020 versus 2019, ritmul fiind tras în jos jucătorii din modă sau cosmetice care au avut de suferit din cauza restricţiilor şi a faptului că oamenii au stat acasă şi nu s-au mai înnoit la fel de des, nu s-au mai machiat sau parfumat. Anul trecut, sectorul a postat un avans dublu, dat fiind că toate subsectoarele şi-au pus umărul la creştere.

Şi alte domenii strâns legate de consum şi de comerţul cu amănuntul au avut evoluţii bune în pandemie, cum ar fi comerţul cu ridicata (e vorba de companiile de distribuţie, de magazinele cash & carry, de traderii agricoli – iar 2021 a fost un an agricol record) sau industria alimentară. În cazul acesteia din urmă, evoluţia pozitivă se datorează mai multor factori. Pe de-o parte, oamenii au pus accent – mai ales în pandemie - pe produse româneşti, căutându-le la raft în detrimentul celor de import. Pe de alta, uptradingul sau procesul de premiumizare ce a avut loc în 2020 şi 2021, datorită faptului că au fost bani în piaţă, a rotunjit şi el veniturile fabricilor de alimente. Din păcate, în acest an, se vede deja o schimbare a direcţiei de mers, din cauza scumpirilor pe bandă rulantă, românii începând să caute iar oferte, promoţii şi preţuri avantajoase.

Există totuşi, spun analiştii companiei de cercetare de piaţă GfK, premiumizare în anumite categorii, precum cafea boabe şi cafea măcinată, iaurt, deserturi pe bază de lapte, specialităţi de brânză sau pet food (hrană pentru animalele de companie).

Timpul îndelungat petrecut la interior în 2020 mai ales, precum şi regulile de distanţare socială impuse de autorităţi i-au determinat pe oamenii din toată lumea, inclusiv din România, să adopte sau să cumpere un animal de companie, fie el câine, pisică, hamster sau altă vietate. Fie doar pentru că aveau nevoie de companie, fie că aveau nevoie de o scuză în plus pentru a ieşi din casă, oamenii au decis în primul an de pandemie, mai mult ca niciodată, să aibă un pet, însă trendul exista deja într-o lume tot mai grăbită şi mai singură. În aceste condiţii, domeniul activităţilor veterinare a crescut cu circa 16% în fiecare din ultimii doi ani, până la 2,1 mld. lei.

Acest sector îşi va continua dezvoltarea atât pentru că jucătorii străini mari fac primii paşi pe piaţa locală - cum e cazul Fressnapf din Germania, care a intrat oficial în România de puţină vreme -, cât şi pentru că, după modelul din Occident, animalele de companie devin o opţiune pentru tot mai mulţi oameni. Iar odată ce ai adoptat un pet, vei investi în bunuri şi servicii pentru el. Există mai multe sectoare care au reuşit să crească în cei doi ani de pandemie, să se dezvolte în pofida unei impredictabilităţi fără precedent, dar faptul că industrii precum servicii informatice, alte activităţi ştiinţifice şi tehnice sau cercetare-dezvoltare se găsesc printre ele demonstrează că economia locală nu doar că e pe plus, dar devine tot mai complexă. Creşterea accelerată a unor domenii cu valoarea adăugată brută mare duce în timp la o dezvoltare sustenabilă şi la un nivel de trai mai bun.

Cum a fost realizată analiza?

Performanţa per sectoare a fost calculată pe baza CAEN-urilor raportate de companii şi pe baza rezultatelor financiare depuse de acestea pe ultimii ani.

Pentru relevanţa datelor, au fost luate în considerare sectoarele majore şi au fost reunite sub aceeaşi umbrelă CAEN-urile similare. Spre exemplu, comerţul cu amănuntul de alimente, băuturi şi tutun reprezintă un singur domeniu, deşi în realitate sunt mult mai multe CAEN-uri sub aceeaşi umbrelă mare. Totodată, există sectoare mici, a căror contribuţie la mediul de business nu e semnificativă, astfel că ele e posibil să nu apară în listă.