Piaţa serviciilor medicale private s-a menţinut pe creştere şi în pandemia de COVID-19 în contextul în care tot mai mulţi pacienţi au ales să se trateze la privat. Marii jucători de pe această piaţă au continuat investiţiile în dezvoltare şi chiar au intrat pe nişe care le-au asigurat afaceri în creştere. Testarea pentru a depista infecţia cu COVID-19 este un sector care a generat business suplimentar, laboratoarele care au intrat pe lista autorităţilor ca unităţi acreditate pentru a testa prin metoda PCR infecţia cu noul coronavirus şi-au crescut semnificativ afacerile în 2020 faţă de anul anterior. De altfel şi înainte de pandemie laboratoarele de analize reprezentau divizii profitabile şi un motor important de creştere pentru jucătorii care activează în această piaţă.

Sistemul privat de sănătate a atras noi pacienţi în condiţiile în care spitale de stat se converteau rând pe rând anul trecut în unităţi COVID, iar accesul pacienţilor la medicii de la stat a fost restricţionat. Mai mult, marii jucători de pe această piaţă au continuat investiţiile în dezvoltare, în deschidere de noi clinici şi achiziţie de echipamente de ultimă generaţie. Cei mai mulţi jucători s-au adaptat rapid la noile condiţii din piaţă, au luat măsuri de prevenţie pentru a ţine clinicile şi secţiile de spitale deschise prin realizarea de triaje şi au intrat şi pe nişa testări PCR pentru infecţia cu noul coronavirus.

Anul trecut au raportat afaceri în creştere cu două cifre cei mai mari jucători de pe piaţă, MedLife, Regina Maria, Sanador, dar s-au remarcat şi jucători importanţi din provincie, precum spitalul Sf. Constantin din Braşov, controlat de Mihai Miron, care a bifat plus 41% în business anul trecut, sau Ovidius Clinical Hospital din Constanţa, unitate medicală deschisă în 2014 de mai mulţi medici români, ce a raportat afaceri de 55 milioane de lei, mai  mari cu 44% faţă de anul anterior.

Creşteri importante au avut şi Materna Care din Timiş, un business local preluat în 2019 de reţeaua de sănătate Regina Maria. Spitalul din Timiş  a finalizat anul trecut cu afaceri de 51,7 milioane de lei, mai  mari cu 72%, potrivit datelor publice. Un avans semnificativ a înregistrat anul trecut, în plină pandemie, şi Centrul Medical TopMed, un business demarat  în Târgu-Mureş în 1996 de medicul Florin Gomotîrceanu, care operează acum un spital privat ce asigură şi servicii pe radioterapie şi  oncologie. Datele publice arată că TopMed a raportat un avans cu 97% în business, potrivit datelor publice.

Interesul absolvenţilor de liceu pentru facultatea de medicină este din nou în creştere, iar principalul factor care a crescut acest interes îl reprezintă angajabilitatea de 100% în acest domeniu. „Un rezident ajunge la 4.000-5.000 de lei. Salariile sunt corespunzătoare pregătirii lor, poţi să înveţi fără să ai gândul asigurării zilei de mâine”, a spus Anca Buzoianu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit.

Datele de la Registrul Comerţului arată că doar pe segmentul de asistenţă medicală  specializată (cod CAEN 8622) funcţionau anul trecut 7.951 de firme pe piaţa locală, cu afaceri totale de circa 7,2 miliarde de lei şi 32.500 de salariaţi, faţă de 7.300 de firme cu un an în urmă, ce raportau afaceri totale de 6,4 miliarde de lei şi aveau 31.000 de salariaţi. Cele mai multe firme sunt înregistrate în Bucureşti, restul entităţilor fiind active în oraşe mari din ţară.

Această piaţă este puternic consolidată la vârf, cei mai mari trei jucători din acest sector, MedLife, Regina Maria şi Sanador, mizând pe expansiune prin investiţii constante. Centrul Medical Unirea (parte din reţeaua Regina Maria, ce operează mai multe firme)  a avut afaceri de 733 milioane de lei anul trecut, plus 30% şi

2.660 de angajaţi. Firma MedLife SA (parte din grupul Medlife) a raportat afaceri de 508 milioane lei şi avea 1.551 de angajaţi anul trecut. Pe piaţa locală grupul MedLife operează o reţea de clinici private, laboratoare, spitale şi o reţea de farmacii. MedLife este singura companie listată la Bursa de Valori Bucureşti. Firma MedLife SA face parte din grupul MedLife, care include peste 35 de firme, potrivit ultimelor date de la oficialii companiei. 

Un alt mare jucător  de pe piaţă este Sanador, cu afaceri de 409 milioane de lei anul trecut, în creştere cu circa 15%, şi 1.300 de angajaţi. Reţeaua Sanador (controlată de Doris Andronescu) este formată din spitalul Sanador din Capitală, situat în apropiere de Calea Victoriei, cel mai mare spital privat din România, dar şi din mai multe clinici şi laboratoare.

Un pariu câştigător pentru operatorii privaţi îl reprezintă spitalele dezvoltate în ultimii ani, deşi de teama COVID-19 în unităţile spitaliceşti au ajuns mai puţini pacienţi atât la privat cât şi la stat. Sistemul medical privat număra anul trecut 159 spitale, 9.500 de paturi şi 97.000 de pacienţi internaţi, adică 5,7% din numărul total de pacienţi internaţi în toate spitalele din ţară, potrivit datelor de la Statistică. Numărul pacienţilor internaţi în spitalele private a scăzut cu  circa 20% anul trecut faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF. Cu toate acestea, numărul de paturi din spitale private a crescut la 9.500, faţă de 9000 de paturi anul anterior (patru spitale în plus).

Decontările pentru spitalele private s-au ridicat anul trecut la 781 de milioane de lei (160 milioane de euro), în creştere cu 13% faţă de anul anterior. Altfel spus, spitalele private au beneficiat de 7% din bugetul total alocat spitalelor de pe piaţa locală. Spre comparaţie, în 2017, doar 4,5% din totalul decontărilor pentru spitale se duceau către privat (respectiv

474 milioane de lei), iar restul ajungeau la spitalele publice. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este instituţia finanţată în principal din contribuţiile asiguraţilor  care se ocupă de acoperirea nevoilor populaţiei pentru serviciile de sănătate. Cererea este mare pentru serviciile de spitalizare de zi, pacienţii vin pentru echipa multidisciplinară dar şi pentru aparatura modernă care le asigură tratamentul.

Spre comparaţie, la stat figurau 368 de spitale, cu 125.000 de paturi şi 1,6 milioane de pacienţi internaţi anul trecut, în scădere cu 34% anul trecut, potrivit datelor publice.

Şi laboratoarele reprezintă divizii profitabile şi un motor important de creştere pentru jucătorii care activează în această piaţă, cele mai mari companii raportând creşteri. Testarea pentru a depista infecţia cu COVID-19 a crescut semnificativ businessul acestor operatori, cu două cifre chiar la jucătorii din top. De pe piaţă au dispărut 10 laboratoare, semn că anul 2020 a fost dificil pentru jucătorii mici şi acest sector fiind consolidate puternic la vârf.

Deşi sistemul de sănătate este lovit de pandemia de COVID-19, mulţi jucători privaţi estimează că vor finalize cu afaceri în creştere chiar şi cu două cifre anul acesta.

Cei mai mulţi oferă servicii şi în relaţie cu Casa de Sănătate şi Asigurări, ce s-a bucurat de bugete în creştere în ultimii ani. Anul trecut, Casa a decontat  5 miliarde de lei pe  serviciile medicale private şi de stat în ambulatoriu anul trecut (asistenţă medicală primară, asistenţă medicală pe specialităţi clinice, asistenţă pentru specialităţi paraclinice),  din care 1,5 miliarde lei pe asistenţă medicală pe specialităţi clinice. Aproape 11 miliarde lei au mers către serviciile medicale din spitale iar alte 12 miliarde de lei către produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale.

În top zece meserii ale viitorului, cinci au legătură cu sectorul de sănătate: asistentă medicală, fizioterapeut, îngrijitor de bătrâni sau bolnavi, manager în sistemul medical/sanitar, alt tip de personal medical, arată un raport al Biroului de Statistică pe piaţa muncii din SUA (U.S. Bureau of Labor Statistics), citat de Visual Capitalist. Jobul de asistentă medicală va fi al doilea cel mai căutat loc de muncă în acest deceniu, potrivit raportului citat. Astfel, în perioada 2020-2030 numărul de asistenţi medicali va creşte cu peste 50%.

Spitalul Sf. Constantin din Braşov, investiţii în echipamente de ultimă generaţie

Spitalul privat Sf. Constantin din Braşov, unul din cei mai mari zece jucători privaţi de pe piaţa locală, deschis în urmă cu zece ani şi controlat indirect de Mihai Miron (desen), antreprenorul care deţine Ropharma, şi-a crescut afacerile cu 59% în prima jumătate a acestui an pe fondul cererii mai mari pentru serviciile medicale şi ţinteşte până la final de an depăşirea pragului de afaceri de 100 milioane de lei. Şi anul trecut a fost unul cu creşteri, spitalul a finalizat cu afaceri de 88 milioane de lei, plus 41%.

Secţiile cu ponderi semnificative în cifra de afaceri sunt chirurgia generală (19%), cardiologie şi chirurgie cardiovasculară (19%), laboratorul de analize medicale şi imagistică (9%), chirurgie robotică (8%). Spitalul oferă servicii medicale şi în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pe programele de oncologie, ortopedie dar şi chirurgie cardiovasculară.

Regiunea Braşovului asigură 47% din pacienţii spitalului, 23% din pacienţi au fost din regiunea sud (Bucureşti şi judeţul Prahova având o pondere semnificativă în această regiune), din Moldova 17% (Iaşi, Bacău şi Vrancea fiind judeţele cu cea mai mare pondere din această regiune), iar din Transilvania şi Banat 13% (cu o pondere semnificativă a pacienţilor din judeţul Sibiu).

În 2019, spitalul a finalizat investiţia de 18 milioane de euro în dublarea capacităţii, prin extinderea într-o nouă clădire. Dezvoltarea s-a făcut în etape, pe un teren de trei hectare şi în clădiri preluate de antreprenorul Mihai Miron de la compania Pantex, aflată în insolvenţă. Noua clădire a spitalului din Braşov, ce se întinde pe circa 11.500 de metri pătraţi, este dotată cu şase săli de operaţie şi două săli de transplant, cu o secţie de terapie intensivă de peste 250 mp, arată ultimele date.

Spitalul este operat de firma Teo Health, din acţionariatul căreia fac parte Mihai Miron (indirect) (desen dreapta), Floriean Firu, Vlad Teodorescu, dar şi medici din cadrul unităţii.  Alin Rădăşanu este preşedintele consiliului de administraţie al spitalului Sf. Constantin din Braşov. În spital lucrau

287 de angajaţi anul trecut.

Gral Medical ţinteşte afaceri mai mari cu 25% în acest an

Operatorul de servicii medicale private Gral Medical, unul din cei mai mari  jucători de pe piaţă, controlat de antreprenorul român Robert Şerban (foto jos), ţinteşte în acest an afaceri mai mari cu 20-25%, până la

45 milioane de euro. Anul trecut Gral a fost unul din laboratoarele medicale acreditate pentru a face teste de depistare a infecţiei cu COVID, ceea ce a dus la creşterea afacerilor acestei divizii. Oficialii companiei anunţau că numărul pacienţilor a crescut în primul semestru din acest an cu 70% în provincie şi cu 30% în Capitală. Pentru acest an compania are un buget de investiţii de 7 milioane de euro şi plănuieşte să realizeze două spitale oncologice dar şi să deschidă centre regionale de recoltare în zonele în care este deja prezent.

Datele oficiale de la Ministerul de Finanţe arată că doar firma Gral Medical a finalizat 2020 cu afaceri de 176 milioane de lei, în creştere cu 24% şi un profit net de

8,3 milioane de lei. Compania avea 500 de angajaţi anul trecut. Gral Medical face parte din grupul Gral, alături de Medical Center Gral.

Compania Gral deţine 17 laboratoare, 38 de centre regionale de recoltare, 16 clinici şi centre de imagistică dar şi 5 spitale de oncologie cu o capacitate de 120 de paturi.

Ultimele date arată că în primele şase luni compania a avut afaceri de 25 milioane de euro, plus 50% faţă de perioada similară a anului trecut. Cele mai mari creşteri le-au avut diviziile de laboratoare şi centrele  de imagistică şi serviciile oncologice.

Compania a investit constant în dezvoltare, iar în 2018 a demarat o investiţie greenfield într-un centru oncologic în centrul oraşului Piteşti, un proiect estimat la 5 milioane de euro.  OncoFort Piteşti este un proiect greenfield desfăşurat pe 900 mp, lucrările au fost deja iniţiate, iar termenul de la care pacienţii argeşeni vor primi un tratament este sfârşitul anului.

În România sunt 126.000 de pacienţi cu afecţiuni oncologice înscrişi în Programul Naţional de Oncologie. Costul mediu pe pacient tratat pe an se ridică la 12.000 de lei, potrivit datelor publice.

Clinica Sante, afaceri cu o reţea de laboratoare

Clinica Sante, unul din cei mai mari operatori de laboratoare medicale, înfiinţat în 1995, şi-a mărit afacerile cu 23% anul trecut faţă de anul anterior, potrivit datelor publice şi calculelor ZF. Compania a ajuns la 147 milioane de lei şi peste

800 de angajaţi.

Clinica Sante este una din companiile care s-au aflat la debutul pandemiei pe lista Ministerului Sănătăţii de laboratoare acreditate să testeze PCR pentru a depista infecţia cu COVID-19. Afacerile operatorilor de laboratoare care au primit acreditare pentru a testa pacienţii pentru COVID au crescut semnificativ, s-a dezvoltat practic o nouă nişă pentru aceste companii, mai ales în contextul în care anul trecut era obligatoriu un test PCR pentru a călători în afara ţării. În creştere a fost şi profitul Clinicii Sante, anul trecut compania a raportat profit de 33 milioane de lei, faţă de 17,8 milioane de lei anul anterior. În mai bine de două decenii de activitate, compania a ajuns la 200 de centre de recoltare în toate judeţele ţării.  Afacerile laboratoarelor medicale au avut o evoluţie accelerată în ultimii ani pe piaţa locală şi înainte de pandemia de COVID-19.

În România numărul asistenţilor medicali în sistemul public a ajuns la peste 87.000 în 2020, în creştere constantă în ultimii ani, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Salariile medicilor şi asistentelor din sistemul sanitar de stat s-au mărit în 2018, ceea ce a făcut ca un medic să câştige peste 2.000 de euro net lunar, iar o asistentă circa 1.000 de euro, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publicate de câteva spitale. Totuşi, salariile variază în funcţie de complexitatea secţiei şi de experienţă, astfel că sumele finale pot fi mai mici.

Cel mai mare jucător din piaţa de laboratoare este Synevo România, reţeaua care face parte din grupul suedez de servicii medicale private Medicover, care a ajuns la 321 mil. lei afaceri în 2020, după o creştere de 9% faţă de anul anterior. În piaţă activează şi Bioclinica, un business românesc dezvoltat de antreprenorul Cristinel Gheorghiu în Timişoara dar şi reţeaua Synlab, controlată de germani, I.D.S. Laboratories, controlată de medicul Nicolae Cristian Popescu.

Strategia jucătorilor din piaţă a fost să meargă cu laboratoare sau puncte de recoltare în curtea spitalelor publice, acolo unde nu există încă acest serviciu pentru pacienţi oferit de stat.

Pe piaţa locală sunt aproape 2.100 de laboratoare medicale private, faţă de  397 în 2000. Paradoxul este că în laboratoarele medicale private plafoanele se epuizează în primele zile ale lunii, deşi decontările de la Casa de Sănătate au crescut.