„Cer in-sistent Europei să se asigure că tot ce face este complementar cu ceea ce facem în NATO“, a reac-ţionat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, susţinut de comandantul forţelor NATO din Eu-ropa (SACEUR), americanul Philip Breedlove.

Propunerea lui Juncker capătă o altă conotaţie dacă e privită prin prisma divergenţelor dintre NATO şi Bruxelles, în realitate dintre SUA şi Germania, evidenţiate într-un articol de-a dreptul terifiant din Der Spiegel care prezintă neconcordanţe aproape sistematice între informaţiile despre situaţia din Ucraina culese şi prezentate de NATO, respectiv de serviciile de informaţii germane.

Concluzia ziarului german ar fi că SACEUR exagerează mult atât amploarea luptelor, cât şi impli-carea forţelor ruseşti în Ucraina după armistiţiul Minsk 2, servind astfel cauza celor mai belicoşi dintre congresmenii americani şi comandanţii NATO, în dauna abordării exclusiv diplomatice de către Germa-nia şi UE a conflictului din Ucraina. Prin urmare, Bruxellesul ar avea astfel tot interesul să propună crearea unei armate europene care, spre deosebire de forţele NATO, să nu mai depindă de influenţa americană.

Deocamdată, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat că atât rebelii proruşi, cât şi forţele Kievului respectă în linii mari armistiţiul; la rândul său, ministrul de externe german Frank-Walter Stein-meier a afirmat, în cursul vizitei la Bucureşti, că violenţele din estul Ucrainei s-au diminuat de la încheierea armistiţiului.

Dimpotrivă, Moscova a continuat şi după armistiţiu să trimită armament, tancuri şi vehicule blindate separatiştilor, susţine Victoria Nuland, asistent al secretarului de stat american. Este, aşadar, complet neclar ce şanse de a rezista are abordarea diplomatică a conflictului din Ucraina, promovată de Brux-elles şi Berlin. SUA au anunţat deja că vor desfăşura 3.000 de militari în ţările baltice în următoarele trei luni, pentru exerciţii în comun cu armatele ţărilor respective, iar NATO a iniţiat manevre în Marea Nea-gră, cu participarea unor nave din SUA, Canada, Turcia, România, Italia şi Germania. Moscova a califi-cat atât manevrele militare din ţările baltice, cât şi cele din Marea Neagră drept provocări care nu vor rămâne fără răspuns.