Comitetul de la Oslo a explicat că a decis să acorde prestigioasa distincţie preşedintelui Juan Manuel Santos pentru contribuţia sa la rezolvarea războiului civil din Columbia, un conflict soldat cu cel puţin 220.000 de morţi, iar aproape şase milioane de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească casele din cauza luptelor.

"Premiul ar trebui ca de asemenea să fie considerat drept un omagiu adus poporului columbian care, în pofida greutăţilor şi abuzurilor, nu şi-a pierdut speranţa într-o pace justă, dar şi tuturor celor care au contribuit la procesul de pace," se mai afirmă în comunicatul dat publicităţii de Comitetul Nobel norvegian.

Preşedintele Santos a iniţiat negocierile care au culminat cu semnarea unui acord de pace între Guvernul columbian şi gherilele comuniste FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia), şi a depus eforturi constante pentru ca procesul de pace să continue, se mai afirmă în comunicat, care precizează că rezultatul referendumului privind acordul de pace nu a fost cel dorit de preşedintele Santos, o majoritate restrânsă a alegătorilor columbieni a decis împotriva acordului.

Acest rezultat a cauzat o mare incertitudini în ceea ce priveşte viitorul Columbiei, existând riscul ca războiul civil să reizbucnească, fapt ce face cu atât mai crucial ca părţile implicate să continue să respecte armistiţiul, avertizează Comitetul Nobel de la Oslo, care a subliniat că populaţia a respins acel acord în mod particular şi nu procesul de pace.

Prin acordarea acordarea Premiului pentru Pace lui Juan Manuel Santos, Comitetul Nobel Norvegian doreşte să-i încurajeze pe toţi cei care depun eforturi pentru pace, reconciliere şi dreptate în Columbia.

Conflictul columbian este unul dintre cele mai îndelungate războaie civile din epoca contemporană şi ultimul conflict armat de pe continentul american.

Anul acesta, numărul candidaţilor propuşi pentru Premiul Nobel pentru Pace a atins cifra record de 376, depăşind precedentul record, de 278 de propuneri, stabilit în anul 2014, a anunţat Comitetul Nobel de la Oslo, instituţia care acordă distincţia.

Lista pe acest an include 228 de persoane şi 148 de organizaţii, iar printre alţii, pe listă figurează Papa Francisc, cancelarul german Angela Merkel, voluntarii care i-au ajutat pe imigranţii ajunşi pe insulele greceşti sau actriţa americană Susan Sarandon, dar şi controversatul om de afaceri şi politician Donald Trump, candidatul Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din SUA.

Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2015 a fost atribuit Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, "pentru contribuţia sa decisivă la construirea unei democraţii pluraliste" în această ţară, după revoluţia din 2011. Cvartetul a fost format în vara lui 2013, când procesul de democratizare din Tunisia era în pericol să se prăbuşească din cauza asasinatelor politice şi a tulburărilor sociale. Acesta a stabilit un proces politic alternativ, paşnic, într-un moment în care ţara era în pragul războiului civil.

Premiile Nobel au început să fie decernate începând cu anul 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

În testamentul său, industriaşul şi filantropul suedez Alfred Nobel (1833-1896) considera că premiul Nobel pentru pace ar trebui să revină "aceluia care a acţionat cel mai mult sau cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace".

De-a lungul timpului, comitetul Nobel a lărgit acest concept pentru a premia artizanii unor acţiuni umanitare, apărători ai mediului înconjurător şi campioni ai luptei împotriva sărăciei.

Academia suedeză atribuie Nobelul pentru literatură, Karolinska Institutet pe cel pentru fiziologie şi medicină, Academia regală suedeză pentru Ştiinţe decernează Nobelurile pentru fizică şi chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian atribuie Premiul Nobel pentru pace. Testamentul nu explică însă metodologia pe care fiecare comisie trebuie să o urmeze pentru a decerna premiile în fiecare disciplină.

Între 1901 şi 2015 au fost acordate 96 de premii Nobel pentru Pace, prestigioasa distincţie fiind decernată către 103 persoane şi 23 de organizaţii. Comitetul Internaţional pentru Cruce Roşie a primit cele mai multe distincţii, fiind onorată cu trei astfel de premii.