Codul Fiscal, o problemă rămasă nesoluţionată după ce legea adoptată de Parlament în iunie a fost retrimisă de preşedintele Iohannis spre reexaminare, va fi primul care va intra în discuţia Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, chiar din primele zile ale sesiunii.

În condiţiile în care legea prevede o relaxare fiscală, pusă sub semnul întrebării de şeful statului, sub aspectul sustenabilităţii măsurilor şi în contextul european dificil al crizei din Grecia, actul normativ a ţinut agenda negocierilor politice din această vară, partidele parlamentare ajungând în cele din urmă la un acord, astfel încât reexaminarea legii ar urma să treacă fără probleme de votul celor două Camere.

În baza acordului convenit de liderii partidelor parlamentare, Comisia de buget a Senatului a adoptat, în unanimitate, cu o zi înaintea sesiunii ordinare, toate amendamentele stabilite la reuniunea liderilor, între acestea fiind reducerea etapizată a TVA - la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 19% de la 1 ianuarie 2017.

Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că noul Cod Fiscal se află într-o procedură accelerată în Parlament, fiind aşteptat să treacă de plenul Senatului marţi, iar joi de cel al Camerei Deputaţilor, astfel încât să poată fi promulgat de preşedinte până lunea viitoare.

Salariile demnitarilor versus salariile bugetarilor

Un alt subiect care ar trebuie să fie tranşat în sesiunea septembrie-decembrie este ordonanţa prin care au fost majorate salariile mai multor categorii de demnitari, printre care preşedintele, premierul, preşedintele Senatului şi al Camerei Deputaţilor, dar şi membrii Birourilor permanente ale celor două Camere. Ordonanţa a stârnit şi nemulţumire în rândul unor parlamentari care s-au simiţit "discriminaţi", avansându-se chiar scenariul unor iniţiative legislative prin care să-şi majoreze indemnizaţiile.

Iniţial, premierul Victor Ponta anunţase că va anula actul normativ, în aşa fel încât salariile demnitarilor să fie discutate odată cu noua lege a salarizării bugetarilor, însă ordonanţa este în vigoare.

PSD a stabilit luni ca ordonanţa privind majorarea salariilor demnitarilor să fie discutată în Parlament în acelaşi timp cu Legea salarizării bugetarilor. Şi copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, după şedinţa BPN de sâmbătă, că liberalii au decis, în mod formal, să respingă în Parlament ordonaţa privind creşterea salariilor demnitarilor, afirmând că aceste majorări trebuie discutate în acelaşi timp cu Legea salarizării bugetarilor.

Ordonanţa îşi produce însă efectele până la o decizie a Parlamentului.

Discuţiile privind o nouă legea a salarizării bugetarilor vor avea loc după ce, tot prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul Ponta a decis deja majorarea cu 25% a salariilor personalului din sistemul medical. Proiectul se află în faza negocierilor dintre ministrul Muncii Rovana Plumb şi sindicate, deşi ar fi trebuit să fie finalizat.

Săptămâna trecută, Liviu Dragnea ceruse miniştrilor Muncii şi Finanţelor, Rovana Plumb şi EugenTeodorovici, să prezinte o analiză privind stadiul proiectului. "Noi discutăm de legea salarizării tuturor bugetarilor, ceea ce este foarte corect şi trebuie să vedem dacă reuşim să o adoptăm, să facem proiectul de lege, sau, până îl facem, categorie cu categorie primeşte majorări salariale", a susţinut Dragnea.

Deşi liderii partidelor parlamentare au susţinut că vor încerca să ajungă la un consens în privinţa salarizării bugetarilor (un subiect sensibil şi cu impact electoral), luni seară, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a susţinut că PNL nu va mai cădea în capcana PSD şi va cere studii de impact referitoare la sustenabilitatea legii, atunci când aceasta va fi prezentată, criticând Executivul pentru faptul că legea nu a fost definitivată.

Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pe 2016 sunt alte legi importante, iar guvernul ar trebui să trimită proiectul către Parlament până la 15 noiembrie.

Votul prin corespondenţă, marea restanţă

Cea mai mare restanţă este legată tocmai de prioritatea zero anunţată la începutul anului, după alegerile prezidenţiale marcate de proteste ale românilor din afara graniţelor, care au avut dificultăţi majore în exercitarea dreptului la vot.

La Parlament sunt înregistrate nu mai puţin de patru proiecte pe această temă, însă partidele nu au ajuns la un acord în sesiunea trecută, cu toate că au votat toate celelalte modificări ale legislaţiei electorale, convenite şi în cadrul unor consultări care au avut loc la Palatul Cotroceni-legea partidelor, legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale, legea alegerilor locale şi legea alegerilor parlamentare.

Declaraţiile reprezentanţilor Puterii şi Opoziţiei arată că partidele se poziţionează în continuare diferit în această problemă. PSD l-a mandatat pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, să trimită proiectul privind "principiile legii votului prin corespondenţă" către Autoritatea Electorală Permanentă, pentru ca abia apoi să înceapă discuţiile în Parlament.

Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de Cod Electoral, vicepreşedintele PNL Mihai Voicu, a spus că parlamentarii şi AEP nu trebuie să omită opinia celor din Diaspora în privinţa legii votului prin corespondenţă, iar proiectul liberalilor este singurul care conţine prevederi agreate de cetăţenii români din străinătate.

Voicu, preşedintele Comisiei de Cod electoral, a mai spus că partidele trebuie să se mobilizeze la începutul sesiunii parlamentare pentru a adopta cât mai rapid legea votului prin corespodenţă, până cel mai târziu la începutul lunii noiembrie, pentru a putea fi aplicată la viitoarele alegeri lesgialtive.

Legea Big Brother, convenită la Cotroceni şi păstrată la sertar

Agenda sesiunii ar putea fi completată de controversata Lege Big Brother, deşi liderii partidelor parlamentare nu au mai amintit nimic despre acest proiect de lege, cu o istorie veche (propunerile anterioare fiind respinse de Curtea Constituţională).

La începutul lunii mai, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni convocate de preşedintele Iohannis, liderii partidelor parlamentare şi-au asumat, prin semnătură, un proiect prezentat de Administraţia Prezidenţială (care nu are drept de iniţiativă legislativă).

"Liderii partidelor politice au semnat o iniţiativă legislativă parlamentară de modificare şi completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. (...) Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului", preciza Administraţia Prezidenţială.

Deşi acordul a fost semnat la începutul lunii mai şi documentul a fost transmis Parlamentului, proiectul se află abia la comisiile de resort ale Senatului, primă cameră sesizată.

Recent, pe 27 august, prezent la Conferinţa organizată de Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale pe tema Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, Klaus Iohannis a declarat că armoniziarea legislaţiei în domeniul securităţii este o prioritate.

"Personal văd câteva priorităţi până la finele acestui an, toate implicând dialog şi parteneriat între diferite instituţii. În primul rând, Strategia Naţională de Apărare va trebui urmată şi dublată de un plan de aplicare (...) În al doilea rând, va trebui să ne gândim la unificarea, corelarea şi actualizarea legislaţiei în domeniu. Acest rol revine partidelor şi Parlamentului, dar ca preşedinte sunt serios preocupat ca România să aibă un cadru normativ coerent, clar şi adaptat realităţilor în materie de securitate naţională", declara Iohannis.

Cum rămâne cu moţiunea de cenzură

Liberalii au cerut, în repetate rânduri, demisia lui Victor Ponta, strângând şi 1,2 milioane semnături în acest sens. Cu toate acestea, discursul liderilor PNL referitor la schimbarea guvernului şi o eventuală moţiune de cenzură a cunoscut nuanţării, în condiţiile în care PNL nu făcut progrese în privinţa unei noi majorităţi parlamentare şi în pofida faptului că, pe anumite subiecte, a avut sprijinul UNPR (inclusiv la discuţiile privind reexaminarea Codului Fiscal).

La începutul lunii august, copreşedintele PNL Alina Gorghiu declara că, după ce va începe sesiunea parlamentară, PNL va iniţia, probabil, discuţii cu UNPR, UDMR şi "cu cine doreşte" pentru o moţiune de cenzură, pentru a sancţiona Guvernul care merge "cu căruţa din gard în gard".

Ulterior, după acordul liderilor partidelor parlamentare pe tema Codului Fiscal, întrebată dacă mai are rost o moţiune de cenzură a PNL, Gorghiu a spus că nu ştie ce va fi în viitor, adăugând că despre moţiunea de cenzură se va discuta "când va fi cazul".