Cometa Siding Spring a trecut pe la mai puţin de 136.000 de kilometri de Marte, pe 19 octombrie.

"Ochii" tuturor sondelor şi roboţilor pe care NASA şi Agenţia Spaţială Europeană îi aveau la dispoziţie pentru a observa evenimentul au fost îndreptaţi către acest obiect cosmic sosit din cele mai îndepărtate colţuri ale Sistemului Solar.

"Credem că acest tip de eveniment se produce o dată la 8 milioane de ani", a declarat Jim Greene, director al departamentului de ştiinţe planetare din cadrul NASA.

În trecerea pe lângă planetă, coada cometei a trimis mii de kilograme de praf în atmosfera marţiană, mult mai mult decât prevăzuseră oamenii de ştiinţă.

Particulele de praf desprinse din nucleul cometei au bombardat stratul superior al atmosferei rarefiate de pe Marte şi "i-au schimbat practic compoziţia chimică", a explicat Green.

Acest fenomen a fost astfel observat pentru prima dată la un asemenea grad de intensitate, a subliniat Green, în timp ce analize în curs de desfăşurare sunt aşteptate să arate dacă modificările chimice ale atmosferei sunt temporare sau au un caracter permanent.

Instrumentele ştiinţifice au detectat mai ales ioni de fier, magneziu şi sodiu, dar şi elemente găsite în premieră pe o cometă originară din Norul lui Oort, regiune care se situează la periferia Sistemului Solar.

Dacă oamenii ar fi fost pe Marte pentru a observa fenomenul, ar fi văzut un halou galben intens pe cer şi "ar fi observat fără îndoială mii de stele căzătoare pe oră", a declarat Nick Schneider, cercetător la universitatea Boulder responsabil cu unul dintre instrumentele de la bordul sondei MAVEN, care se află pe orbita planetei Marte.

Cercetătorii s-au felicitat pentru decizia de a pune la adăpost, de partea cealaltă a planetei, cele trei sonde spaţiale marţiene care studiază planeta.

"Mi se pare foarte evident că (sondele, n.r.) nu ar fi supravieţuit, dacă ne uităm la reacţia violentă a atmosferei marţiene în urma întâlnirii cu coada cometei", a mai spus Schneider.

Cometa Siding Spring a trecut pe 19 octombrie, la ora 21.27 (ora României), la o distanţă de 135.895 kilometri de Marte. Nucleul cometei Siding Spring, cunoscută în mediul ştiinţific sub indicativul C/2013 A1, are circa 1,6 kilometri în diametru, dar este la fel de solid ca o minge de talc şi călătoreşte prin spaţiu cu o viteză de 202.000 de kilometri de oră, ceea ce înseamnă 56 de kilometri pe secundă. Specialiştii anunţaseră deja că există probabilităţi extrem de mici ca planeta roşie să fie lovită.

Cometa Siding Spring a fost descoperită de Robert McNaught cu ajutorul observatorului australian de la Siding Spring, în ianuarie 2013.

Obiectul spaţial s-ar fi format acum mai multe milioane de ani în Norul lui Oort, o regiune localizată la graniţa Sistemului Solar, care este practic un rezervor de comete "ce nu s-au schimbat deloc de la naşterea Sistemului Solar", a explicat agenţia spaţială americană.

Cometa C/2013 A1 a călătorit mai bine de un milion de ani înainte de a se întâlni pentru prima dată cu Marte şi nu va mai reveni în Sistemul Solar decât după un alt milion de ani, când va efectua o nouă rotaţie în jurul Soarelui.