Într-un interviu acordat publicaţiei Frankfurt Allgemeine Son, Oettinger a spus că discuţiile au ajuns într-un blocaj pentru că Rusia nu vrea să accepte legislaţia UE în domeniul energiei şi pentru că criza din Ucraina a eclipsat orice altă problemă.

"Vom continua discuţiile cu partenerii ruşi dacă aceştia vor reveni la respectarea practicilor juridice internaţionale şi dacă vor fi dispuşi la o colaborare constructivă, în baza legislaţiei în domeniul energiei", a afirmat comisarul.

El a arătat în mod clar că diferendele au fost discutate la nivel tehnic.

"În actuala situaţie, cu condiţii de război-civil în estul Ucrainei şi fără recunoaşterea de către Moscova a guvernului de la Kiev, în mod cert nu vom ajunge la un acord politic", a spus Oettinger.

Gazoductul South Stream va trece pe sub Marea Neagră, din Rusia către Bulgaria, iar de acolo un tronson va fi către Italia, prin Grecia, iar un altul către Austria, prin Serbia, Ungaria şi Slovacia.

Construcţia conductei are rolul să diversifice rutele către Europa, ocolind Ucraina.

Potrivit publicaţiei germane, Gazprom a comandat deja conductele pentru tronsonul de sub Marea Neagră, iar instalarea acestora va începe în toamnă.

Între timp, directorul general al Gazprom, Alexey Miller, a anunţat sâmbătă că Comisia Europeană nu poate opri construcţia South Stream şi că primele livrări de gaze vor ajunge în Bulgaria, prin această conductă, în decembrie 2015.

În urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a cerut, prin intermediul unei comunicări adresare Parlamentului European, ca proiectul South Stream să fie oprit până când va respecta în totalitate legislaţia europeană.

La sfârşitul lunii aprilie, Rusia a reclamat UE la Organizaţia Mondială a Comerţului, contestând legislaţia comunitară în domeniul energiei (Third Energy Package).

Potrivit Comisiei Europene, acordurile interguvernamentale între Rusia şi ţările de tranzit încalcă mai multe reguli europene. De exemplu, Gazprom va fi în cadrul proiectului atât producător cât şi distribuitor de gaz, fapt ce contravine cu regula UE de separare a celor două activităţi, pentru încurajarea concurenţei. Totodată, South Stream urmează să transporte doar gaze ruseşti, în timp ce UE cere ca astfel de proiecte să fie deschise şi altor companii.

Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare).

În decembrie 2013, Comisia Europeană a cerut ţărilor participante la proiectul South Stream, inclusiv Bulgariei, să renegocieze acordurile bilaterale cu Rusia, astfel încât să respecte legislaţia comunitară.

Uniunea Europeană a anunţat, la jumătatea lunii aprilie, că nu mai consideră South Stream o prioritate, iar Parlamentul European a adoptat o rezoluţie fără caracter obligatoriu pentru oprirea proiectului, în contextul crizei din Ucraina.

Disputele dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009. Tensiunile s-au amplificat între timp, în urma schimbării regimului de la Kiev, a anexării Crimeei de către Rusia şi a violenţelor din estul Ucrainei.