În opinia Ministerului Sănătăţii, obiectivul restricţiei demografice stabilite în Legea farmaciei urmăreşte asigurarea unei aprovizionări sigure şi de calitate cu medicamente a populaţiei, prin împiedicarea migrării farmaciilor comunitare din mediul rural în mediul urban.

"Consiliul Concurenţei a avut în vedere că, în lipsa oricărei reglementări, nu se poate exclude faptul că farmaciştii se vor concentra în localităţile considerate atractive. Consecinţa este aceea că alte localităţi, mai puţin atractive, ar suferi din cauza unui număr insuficient de farmacii, care să asigure un serviciu farmaceutic sigur şi de calitate. (...) Dacă prin criteriul demografic se urmăreşte stimularea sau menţinerea numărului de farmacii în mediul rural, pentru asigurarea cu medicamente a populaţiei din aceste zone, considerăm că limitarea numărului de farmacii în mediul urban nu va conduce în mod direct la deschiderea de noi farmacii în mediul rural, cu atât mai mult cu cât viabilitatea economică a farmaciilor din mediul rural este pusă sub semnul întrebării", se arată în opinia Consiliului Concurenţei referitoare la o eventuală iniţiativă legislativă de prelungire a duratei de aplicare a criteriului demografic la înfiinţarea unei farmacii în mediul urban.

Autoritatea precizează că, dacă într-adevăr există probleme privind accesul în anumite zone, soluţia este încurajarea accesului în respectivele zone, nu împiedicarea accesului la nivel urban.

"De exemplu, în Marea Britanie, pentru zonele în care nu există farmacii care eliberează reţete au fost găsite două soluţii mult mai potrivite pentru zonele cu probleme decât reglementările care controlează accesul la nivel general, respectiv Schema Esenţială pentru Farmaciile Mici şi eliberarea medicamentelor chiar de către medicii prescriptori", menţionează Consiliul Concurenţiei.

Schema Esenţială pentru Farmaciile Mici furnizează asistenţă financiară farmaciilor care nu sunt viabile din punct de vedere economic datorită locaţiilor lor, dar sunt considerate vitale pentru furnizarea de servicii farmaceutice către comunitatea locală. În concluzie, această schemă are ca scop asigurarea furnizării de servicii farmaceutice în zone care, altfel, ar avea dificultăţi în ceea ce priveşte atragerea lor. Aceasta joacă un rol important în asigurarea accesului, şi datorită faptului că este folosită în mod direct pentru rezolvarea problemei de acces, determină obţinerea acestui scop la un cost substanţial mai mic pentru consumatori decât reglementarea controlului la nivel general, precizează Consiliul Concurenţei.

Eliberarea medicamentelor direct de către medicii prescriptori în zonele rurale în care consumatorii întâmpină dificultăţi în procurarea de medicamente este o soluţie adoptată de mai multe state membre pentru a rezolva lipsa farmaciilor din mediul rural, precum Austria, Cehia, Franţa, Ungaria, Irlanda, Slovenia, Marea Britanie şi Olanda.

Reglementările din aceste ţări prevăd posibilitatea eliberării de către medici a medicamentelor ce se eliberează pe bază de prescripţie la preţul de farmacie, fără un adaos suplimentar, până în momentul în care în respectivele zone se deschid farmacii. Totuşi, medicii nu pot vinde medicamente fără prescripţie în aceste zone.

"De asemenea, înfiinţarea de farmacii în mediul rural ar putea fi stimulată dacă legislaţia în domeniu ar facilita accesul în aceste zone prin stabilirea unor condiţii şi criterii de înfiinţare mai puţin restrictive, în raport cu cele cerute pentru înfiinţarea unor farmacii în mediul urban, de tipul: program redus de funcţionare, o gamă restrânsă de produse, eliminarea condiţiei privind laboratorul propriu, suprafaţă mai mică, posibilitatea de a fi deservită de un asistent de farmacie etc. O altă soluţie ar putea fi introducerea unui program pilot pentru înfiinţarea de farmacii mobile, care să deservească zonele rurale greu accesibile", mai arată Consiliul Concurenţei.

Creşterea numărului de farmacii dintr-o zonă corelată cu redistribuirea pacienţilor din zona respectivă conduce, în opinia Consiliului Concurenţei, la întărirea concurenţei, fapt care poate genera servicii farmaceutice de calitate superioară.

În concluzie, punctul de vedere al Consiliului Concurenţei este că menţinerea criteriului demografic la înfiinţarea unei farmacii în mediul urban nu se poate realiza decât pe o perioadă limitată, de 6 - 9 luni, respectiv până la cel mult data de 30.09.2015, prelungire avută în vedere din perspectiva necesităţii respectării legislaţiei privind procedurile de elaborare, avizare şi prezentare a proiectelor de acte normative.

De asemenea, o prelungire a termenului de menţinere a criteriului demografic ar trebui să fie justificată de existenţa unor circumstanţe excepţionale.

"O astfel de măsură ar putea fi justificată doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii, evidenţiate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene: criteriul demografic să se aplice fără discriminare, să fie justificat de motive imperative de interes general, să fie de natură să asigure realizarea obiectivului urmărit şi să nu depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia. În ceea ce priveşte ultima condiţie, trebuie subliniat că au existat prelungiri succesive pe perioade de 2 ani ale duratei de aplicare a criteriului demografic, care ar fi permis identificarea şi implementarea unor soluţii compatibile cu principiile concurenţiale", explică autoritatea.

În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei are în vedere faptul că eliminarea criteriului demografic din Legea farmaciei necesită un termen acoperitor pentru respectarea legislaţiei în vigoare privind procedura de elaborare, avizare şi adoptare a proiectelor de acte normative.

Conform prevederilor actuale din Legea farmaciei, criteriul demografic este în vigoare până la data de 31 decembrie 2014.

La începutul săptămânii, Robert Popescu, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutic din România (ADRFR) şi directorul general al grupului A&D Pharma, care deţine reţeaua Sensiblu, spunea că România nu este pregătită pentru liberalizarea pieţei farma, care ar însemna mai multe farmacii, explicând că România se află între primele ţări din Europa după numărul de farmacii la mia de locuitori.

Astfel, România ar urma exemplul Ungariei, unde, după liberalizare, s-au deschis foarte multe farmacii, care supă un an şi jumătate au intrat în faliment, statul ungar reintroducând ulterior criteriul demografic în lege.