"La o analiză preliminară a agregatelor bugetare cuprinse în proiectul de buget pe baza datelor disponibile la acest moment, Consiliul fiscal îşi manifestă unele rezerve cu privire la nivelul prognozat al încasărilor aferente categoriilor «impozit pe venit», «contribuţii sociale», «impozit pe profit», «impozite şi taxe pe proprietate», care sunt prognozate a avansa mai rapid decât ar fi justificat de dinamica proiectată a bazelor macroeconomice relevante şi de măsurile de politică fiscală adoptate. De asemenea, pe partea de cheltuieli, o serie de categorii - «cheltuieli de personal», «cheltuieli cu bunuri şi servicii», «asistenţă socială» - par a fi uşor subevaluate având în vedere măsurile adoptate, precum şi execuţia bugetară aferentă anului 2014", arată Consiliul Fiscal în Opinia privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2015.

Totodată, Consiliul arată că ajustarea deficitului bugetar în 2015 faţă de execuţia previzionată a anului curent pare a se realiza în mare parte prin reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (cu 0,6 pp din PIB), informaţiile disponibile în acest moment neindicând modalitatea concretă prin care aceasta se va realiza.

"În plus, creşterea prognozată a cheltuielilor de investiţii se bazează în cea mai mare parte pe o creştere proiectată spectaculoasă (aproape dublare faţă de execuţia bugetară din 2014) a absorbţiei fondurilor europene, care, deşi dezirabilă, pare foarte puţin probabil a se realiza, în timp ce cheltuielile de capital finanţate din surse proprii sunt proiectate a creşte faţă de nivelul foarte scăzut înregistrat în 2014 (ele scad semnificativ însă ca procent din PIB faţă de perioada 2010-2013)", notează Consiliul.

În aceste condiţii, cheltuielile de investiţii şi-ar putea continua în execuţie trendul descendent şi prin urmare, în opinia Consiliului Fiscal, o prioritizare a acestora este absolut obligatorie în vederea eficientizării lor şi maximizării efectului de multiplicare în economie.

Consiliul Fiscal menţionează că a primit joi proiectul de buget, din partea Ministerului Finanţelor, şi că Guvernul intenţionează să aprobe documentul vineri, 12 decembrie, astfel că intervalul de timp pentru analiza, elaborarea şi aprobarea opiniei solicitate a fost prea scurt, şi în plus lipsesc setul integral de documente şi clarificări solicitate Finanţelor de către CF.

În aceste condiţii, Consiliul Fiscal şi-a rezervat dreptul de a reveni în cursul săptamânii viitoare, până la discutarea şi aprobarea bugetului în Parlament, cu o completare a opiniei solicitate de MFP, pe măsură ce va primi documentaţia completă precum şi clarificările cerute şi după o analiză riguroasă a coordonatelor propuse ale politicii fiscal-bugetare aferente proiectului de buget pentru anul 2015 şi strategiei fiscal-bugetare 2015-2017.

CF notează că proiectul de buget pentru anul 2015 are în vedere atingerea obiectivului pe termen mediu în 2015, în linie cu angajamentele reconfirmate de către Guvern prin Programul de Convergenţă 2014-2017 elaborat în luna aprilie a anului curent, efortul de ajustare structurală aferent anului 2015 fiind de circa 0,6 pp din PIB, semnificativ superior celui de 0,1 pp din PIB întreprins în anul 2014.

Această ţintă corespunde unui deficit efectiv potrivit standardelor europene ESA2010 de 1,2% din PIB, în condiţiile în care componenta ciclică pentru anul 2015 a soldului bugetar a fost reevaluată de către Comisia Europeană de la -0,41% din PIB (în prognoza de toamnă 2013) la -0,27% din PIB (în prognoza de toamnă 2014), pe fondul reducerii deficitului de cerere faţă de proiecţiile iniţiale la 0,8% din PIB de la 1,2% din PIB.

Astfel, ţinta iniţială de deficit în standarde ESA2010 aferentă anului 2015 de 1,4% din PIB, care ar fi asigurat respectarea MTO în 2015, a fost revizuită descendent, respectiv la 1,2% din PIB. Acestei ţinte îi corespunde un deficit în standarde cash conform proiectului de buget de circa 1,6% din PIB, ecartul dintre cele două metodologii fiind explicat în principal de achitarea în avans faţă de eşalonarea stabilită prin lege a unor drepturi de natură salarială câştigate în urma hotărârilor judecătoreşti, acestea fiind în cea mai mare parte deja înregistrate în execuţia bugetară potrivit standardelor europene încă din anul 2011. Astfel, la nivelul anului 2015 urmează să fie plătită o parte semnificativă din tranşa aferentă anului 2016 (circa 3,5 miliarde de lei potrivit informaţiilor disponibile la acest moment) în condiţiile în care tranşa aferentă anului 2015 a fost deja cuprinsă în execuţia bugetară pe anul curent, arată sursa citată.

"La această ţintă se adaugă un ajustor de 0,25 pp din PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene, iar în urma aplicării acestuia, ţintele de deficit bugetar devin 1,45% din PIB potrivit standardelor europene ESA2010 şi 1,83% din PIB potrivit metodologiei cash (dacă absorbţia fondurilor UE nu se materializează, ţintele de deficit ramân 1.2% din PIB dupa standarde ESA2010 şi 1.6% din PIB după standarde cash). Astfel, proiectul de buget are în vedere o reducere a deficitului în standarde ESA de circa 0,8 pp din PIB (în condiţiile unui nivel estimat al acestuia pentru 2014 de 2% din PIB) şi de circa 0,6 pp din PIB potrivit metodologiei cash fără a lua în calcul ajustorul de 0,25 puncte procentuale în PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene", se menţionează în opinia citată.

Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB.

Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.

Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor vor fi mai mici.

Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.