Corina Creţu a participat vineri, în Bucureşti, la Conferinţa Internaţională Eurochild cu tema "Copiii pe primul loc: optimizarea cheltuielilor publice pentru o mai bună susţinere a copilului şi a familiei".

Cu acest prilej, ea a precizat că şi Comisia Europeană are ca prioritate spijinirea copiilor pentru o educaţie adecvată şi pentru crearea condiţiilor de trecere de la sistemul instituţionalizat la un mediu familial care să le ofere posibilitatea de a deprinde abilităţile de a trăi independent, să-şi atingă întregul potenţial şi să trăiască o viaţă demnă.

"Pentru următorii şapte ani, politica regională a alocat 30 de miliarde de euro pentru toate cele 28 de state membre, care vor fi investiţie pentru incluziune socială, lupta împotriva sărăciei şi a discriminării. Discutăm acum, suntem în faza de demarare şi adoptare a programelor operaţionale pentru următorii şapte ani şi speranţa noastră este ca cele 28 de state membre să includă în programele operaţionale proiecte de calitate prin care să sprijinim investiţii de îngrijire a copilului şi infrastructura în educaţie - grădiniţe, şcoli -, spitale, aşa cum am făcut şi în exerciţiul financiar trecut. Fac un apel către toate statele membre să depună proiecte de calitate care să răspundă acestor nevoi", a spus Corina Creţu.

Comisarul european pentru Politici Regional a apreciat faptul că, pentru perioada 2007 - 2013, în foarte multe ţări au fost proiecte privind infrastructura socială, amintind de Bulgaria, Ungaria, Slovacia, dar şi de România.

Pe de altă parte, Creţu a precizat că există un nou regulament pentru implementarea programelor 2014 - 2020. "Sprijinim statele membre să acţioneze în domeniul protecţiei sociale. Prin Fondul de Dezvoltare Regională am sprijinit şi vom sprijini financiar îmbunătăţirea infrastructurii sociale, inclusiv prin renovarea instituţiilor degradate. Invităm statele membre să aloce fonduri pentru a sprijini investiţiile în acord cu obiectivele pe care şi le-au asumat în cadrul acordurilor de parteneriat în ceea ce priveşte reducerea sărăciei, sănătatea oamenilor şi starea socială. Avem programe pe care le vom dezvolta în continuare şi cred că trebuie să facem tot ce putem ca să asigurăm o viaţă bună acestor copii", a spus comisarul european.

Corina Creţu a precizat, cu acelaşi prilej, că 17 la sută din populaţia totală a UE este reprezentată de copii şi a arătat că, din păcate, aproape 21 la sută dintre ei se află în risc de sărăcie. "Statisticile arată că nouă la sută din aceşti copii trăiesc în condiţii neadecvate şi au condiţii materiale foarte precare. De aceea, dorim ca toate statele membre să se gândească la această latură socială şi Comisia Europeană va aborda toate laturile acestei politici, inclusiv accesul pe piaţa muncii pentru părinţi, servicii de calitate pentru copii şi părinţi", a declarat Creţu.

Întrebată dacă fondurile din următoarea perioadă de programare vor putea fi utilizate inclusiv pentru creşterea numărului de angajaţi în domeniul social, având în vedere că numai în protecţia copilului deficitul este de aproximativ 30 la sută, Corina Creţu a precizat că este atribuţia fiecărui stat membru să ridice calitatea serviciilor, iar acest lucru include şi asigurarea unui nivel de salarizare corespunzător.

"Salariile sunt unul din motivele pentru care nu sunt suficienţi oameni. Oamenii au nevoie să fie dedicaţi, dar şi de un nivel de salarizare adecvat, iar asta ţine de bugetele fiecărui stat. Este un sector care are nevoie de un nou start. Ne-am bucura ca şi în România să avem programe cu care să putem contribui la îmbunătăţirea condiţiilor copiilor", a mai spus comisarul european pentru Politici Regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Codrin Scutaru, a precizat, la aceeaşi conferinţă, că este primul care recunoaşte deficitul de personal în domeniul social, arătând că din organigrama sistemului lipsesc în jur de 10.000 de specialişti.

Referindu-se la următoarea perioadă de programare, Scutaru a amintit că strategia pentru protecţia copilului a fost finalizată şi urmează să fie aprobată, iar el speră că în perioada 2014 - 2020 aceasta se va regăsi "ca şi acţiuni".

Directorul Hopes and Homes for Children România (HHC), Ştefan Dărăbuş, a declarat că ar trebui făcută o conexiune între politici bugetare şi politici sociale, arătând că, în prezent, este o contradicţie reală între agenda europeană 2020 şi constrângerile bugetare şi legislative. "Vorbim de o divergenţă cronică, iar acest lucru este îngrijorător pentru Uniunea Europeană", a explicat Dărăbuş.

În opinia sa, absenţa oamenilor din sistemul de protecţie a copilului este "o problemă interministerială", pentru care ar trebui să se găsească soluţie.