Creşterea dolarului american, alături de o „confluenţă de veşti negative”, a declanşat cea mai amplă vânzare de valute pe pieţele emergente de la începutul campaniei agresive de majorare a ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală, iniţiată în urmă cu doi ani, scrie FT.

Indicele JPMorgan, care urmăreşte performanţa monedelor din pieţele emergente, a scăzut cu peste 5% în ultimele două luni şi jumătate, fiind pe cale să înregistreze cel mai mare declin trimestrial din septembrie 2022.

Această scădere este una extinsă, afectând cel puţin 23 de monede monitorizate de Bloomberg, care s-au depreciat faţă de dolar în acest trimestru.

Dolarul american a înregistrat o ascensiune semnificativă începând cu sfârşitul lunii septembrie, susţinut de aşteptările pieţei că viitorul preşedinte al SUA, Donald Trump, va adopta măsuri comerciale protecţioniste şi va relaxa politica fiscală imediat după preluarea mandatului.

„Dolarul este în centrul atenţiei, fiind principalul factor care contribuie la slăbirea monedelor de pe pieţele emergente”, a explicat Paul McNamara, manager principal pentru obligaţiuni şi valute emergente la firma de investiţii GAM.

Luna trecută, Donald Trump a anunţat planul de a impune taxe de 25% pe toate importurile din Mexic şi Canada, precum şi o taxă suplimentară de 10% asupra produselor din China. Ca urmare, peso-ul mexican a scăzut cu 2,1% în acest trimestru, iar renminbi-ul chinezesc a pierdut 3,7%.

La nivel global, randul sud-african, considerat un indicator al sentimentului pieţelor emergente datorită lichidităţii sale, a scăzut cu aproximativ 2,4% de la sfârşitul lunii septembrie.

Chiar şi atunci când se ţine cont de randamentele obţinute din deţinerea activelor denominate în monede locale, doar valutele unor ţări considerate foarte riscante, precum Turcia şi Argentina, au generat câştiguri pentru investitori în acest trimestru.

Amploarea acestei vânzări de după alegeri a afectat şi „carry trades” – strategii prin care investitorii se împrumută în monede cu dobânzi scăzute, precum dolarul sau yenul, pentru a cumpăra monede cu dobânzi mai mari de pe pieţele emergente.

Potrivit Citi, un coş de „carry trades” populare pentru monedele europene a oferit un randament de doar 1,5% în acest an, în linie cu media ultimilor 10 ani, dar mult sub randamentul de 7,5% înregistrat în 2023.

Monedele statelor membre ale Uniunii Europene nu au mai experimentat un declin trimestrial de o asemenea amploare din 2022, când Rezerva Federală a adoptat măsuri stricte pentru a contracara inflaţia. Pe măsură ce ratele dobânzilor din SUA au crescut, diferenţa tot mai mare faţă de ratele din UE a amplificat presiunea asupra monedelor europene.

Scăderea recentă face ca indicele JPMorgan al monedelor din pieţele emergente să înregistreze al şaptelea declin anual consecutiv.